Executivul comunitar, care se declară favorabil acestui proiect, i-a solicitat oficial Consiliului Uniunii Europene – ce reprezintă statele membre ale UE – să îi acorde un mandat de negociere cu Rusia.
”Gazoductul Nord Stream 2 nu contribuie la realizarea obiectivelor unei uniuni a energiei. Dacă acest gazoduct este totuşi construit, trebuie cel puţin să veghem ca el să fie exploatat într-o manieră transparentă şi cu respectarea reglementărilor Uniunii Europene”, a declarat vicepreşedintele pentru uniunea energiei al Comisiei Europene, Maros Sefcovic.
Acest proiect, care divizează europenii, are ca obiectiv dublarea până la finalul lui 2019 a capacităţilor gazoductului Nord Stream 1 şi furnizarea unei cantităţi sporite de gaz rusesc direct în Germania, via Marea Baltică, ocolind aşadar Ucraina.
Apărat de guvernul de la Berlin, Nord Stream 2 este criticat dur de mai multe ţări din estul Europei, în frunte cu Polonia, care susţin că prin acest proiect se va spori dependenţa energetică a Uniunii Europene faţă de Rusia, într-un context de tensiuni geopolitice între UE şi Moscova după începerea conflictului din estul Ucrainei, în 2014.
Finanţarea Nord Stream 2, evaluată la 9,5 miliarde euro, a fost încheiată la finalul lunii aprilie. Gazprom va fi unicul acţionar, în timp ce partenerii săi – concernurile germane Uniper (fostul EON) şi Wintershall, austriac OMV, francez Engie şi britanico-olandez Shell – vor asigura finanţarea a jumătate din proiect, în părţi egale. Astfel, fiecare dintre cele cinci grupuri industriale va contribui cu 950 de milioane de euro.
Proiectul Nord Stream 2 a fost denunţat joi şi de către preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. ”Ştiţi că opinia mea despre acest proiect este negativă. ”Proiectul nu va servi interesele supreme europene”, a menţionat Tusk, fost prim-ministru al Poloniei, într-o scrisoare adresată preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.