„Guvernul ia în calcul abrogarea reformei pensiilor din anul 2008, prin care a introdus Pilonul II de pensii. Autorităţile (n. red. din România) iau în calcul să reducă transferul contribuţiilor sociale la Pilonul II de pensii. Acele transferuri se ridică anual la circa 0.8% din PIB. Pe termen scurt, o asemenea măsură ar scădea deficitul. Pe termen lung însă, ar avea implicaţii negative asupra viabilităţii sistemului de pensii şi asupra dezvoltării pieţelor de capital. Deocamdată, autorităţile nu par să ia în calcul naţionalizarea activelor din Pilonul II’, se arată în documentul „Commission report to the Council pursuant to article 11(2) of regulation EC 1466/97 on the enhanced surveillance mission in Romania”, făcut public pe 24 octombrie şi realizat în urma misiunii de supraveghere a Comisiei care a fost la Bucureşti pe 26 – 27 septembrie 2017. Reprezentanţii CE s-au întâlnit atunci cu Ionuţ Mişa, Mugur Isărescu, membri ai Consiliului Fiscal şi ai Comisei de Buget-Finanţe din Parlament.
Vezi notificarea Comisiei Europene aici
Intenţia Executivului a fost anunţată în data de 23 octombrie de vicepremierul Marcel Ciolacu, la conferinţa Live Business, organizată de Economica. “Momentan Pilonul 2 rămâne obligatoriu. Am identificat o singură problemă. Transferul de bani de la pilonul 1 la pilonul 2 este acum de 100%. Transferul ar trebui să fie egal cu rata de colectare a contribuţiilor de asigurări sociale, care este acum de 80-85%”, a spus atunci Ciolacu.
6,92 milioane de participanţi sunt acum înregistraţi în sistemul pensiilor administrate privat, iar conturilor lor de pensie privată vor fi afectate de această decizie a Guvernului.
În primul semestru din 2017 s-au virat către fondurile de pensii administrate privat 3,42 miliarde de lei (0,75 miliarde de euro), cu o medie de 552,86 milioane lei/lună. Comparativ cu primul semestru din 2016, valoarea totală a contribuțiilor virate în semestrul I din 2017 a crescut cu 20,47%.
Suma reprezintă contribuţia de 5,1% virată de sistemul asigurărilor sociale de stat, pe care Executivul anunţă că o va diminua.
Guvernul are nevoie de bani
Cheltuielile guvernamentale au crescut alert anul acesta şi efectul de bază le va face încă mai mari anul viitor, însă finanţarea bugetului a crescut în ritm mai mic, după ritmul economiei. Guvernul a raportat după nouă luni din 2017 un deficit bugetar de 0,81% din PIB, mai mult decât faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Principalele surse ale acestui deficit sunt creşterile de pensii şi creşterile de salarii la stat. Cheltuielile cu asigurările sociale au crescut cu 11,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cele cu salariile personalului angajat la stat cu 21,6%.
În general, cheltuielile au crescut la nouă luni faţă de anul trecut cu 10,5%, o cifră ajutată de tăierea investiţiilor statului în infrastructura naţională cu nu mai puţin de 20,3%. Tăierile de la investiţii nu suplinesc însă necesarul de finanţare pentru rămânerea în ţinta de deficit de 3%, cerută de tratatul de la Maastricht, deoarece veniturile bugetare au crescut doar cu 8,8%. De exemplu, anul trecut, deficitul bugetar era la această dată, pe cheltuieli de personal bugetar şi de pensii mult mai mici, de 0,49% din PIB, iar anul a fost încheiat de guvernul Cioloş exact la limita de 3% din PIB, prevăzută în Tratatul citat.
Ştirea se actualizează