Comisia Europeană, gardianul concurenţei în UE, a precizat luni că a trimis solicitări de informaţii celor două companii şi a adăugat că „nu va ezita să ia măsuri adecvate”, dacă va găsi dovezi că acordul încalcă regulile UE destinate să împiedice furnizorii puternici să controleze părţi importante dintr-o piaţă.
Conform unui acord semnat în luna ianuarie, Bulgargaz va putea să import gaze naturale via terminalele şi reţeaua de gazoducte din Turcia timp de 13 ani. Graţie acestui acord, Bulgaria va putea să utilizeze, anual, capacităţi totale de aproximativ 1,5 miliarde metri cubi. Dacă toată această capacitate va fi acoperită, ar însemna aproximativ jumătate din cererea internă de gaze a Bulgariei.
Solicitarea de informaţii venită de la Bruxelles se concentrează pe parteneriate precum şi pe detaliile livrărilor, a precizat compania de stat Bulgargaz într-un comunicat de presă. „Compania este în contact regulat cu Comisia şi, din când în când, îi furnizează asistenţă în diferite aspecte care sunt de competenţa sa”, a precizat Bulgargaz.
Timp de mulţi ani Bulgaria a fost dependentă aproape în întregime de gazele naturale ruseşti, livrate prin conductă, pentru aprovizionarea sa. Însă în primăvara anului trecut Rusia a întrerupt livrările după ce autorităţile de la Sofia au refuzat solicitarea Moscovei de a achita nota de plată în ruble.
Acordul încheiat cu Botas în luna ianuarie asigură Bulgariei o sursă alternativă de aprovizionare, însă lipsa detaliile cu privire la acest acord ridică semne de întrebare cu privire la viabilitatea sa pe termen lung şi a dat naştere la îngrijorări în rândul experţilor că ar putea fi vorba de o uşă prin spate pentru gazele din Rusia.
Anterior, cea mai scurtă rută pentru accesul Bulgariei la gaze lichefiate era via Grecia, ţară în care cumpărătorii trebuie să concureze pentru a rezervarea de capacitate, conform regulilor UE. Turcia, care nu este ţară membră UE, nu trebuie să respecte normele europene în domeniul concurenţei şi are suficiente capacităţi disponibile.