Comisia Europeană îşi îndreaptă atenţia de la austeritate spre reforme

În evaluarea sa anuală în calitate de gardian al regulilor bugetului UE, Comisia va spune că, deşi consolidarea fiscală va trebui să continue, ritmul ei poate fi mai lent, odată ce a fost restabilit un grad de încredere al investitorilor în euro.

Executivul UE va dezvălui miercuri o serie de recomandări pentru fiecare stat membru, cu excepţia celor plasate sub program de ajutor – Grecia, Irlanda, Portugalia şi Cipru, subliniază şi AFP, care precizează că recomandările vor fi discutate la summitul şefilor de stat şi de guvern din UE de la sfârşitul lunii iunie, înainte de a fi aprobate oficial de miniştrii de finanţe ai celor 27.

Deoarece guvernele cu datorii mari nu îşi pot permite să revigoreze creşterea prin cheltuieli publice, ele trebuie să reformeze modul în care economiile lor sunt conduse – făcând pieţele muncii mai flexibile sau prin deschiderea pieţelor de produse şi servicii, notează Reuters.

„Principalul mesaj va fi că accentul se mută de la austeritate pe reformele structurale”, a declarat un înalt oficial al UE, citat de Reuters.

Recomandările, odată aprobate de liderii UE la summitul de la sfârşitul lunii iunie, vor deveni obligatorii şi sunt de aşteptat să influenţeze modul în care bugetele naţionale sunt elaborate pentru 2014 şi mai departe.

Cele 17 ţări membre ale zonei euro au redus la jumătate ritmul de consolidare a bugetului în 2013 faţă de 2012, în contextul în care deficitul bugetar general al zonei euro a scăzut cu 1,5% din PIB în 2012, dar va scădea doar cu încă 0,75% în acest an, prognozează Comisia Europeană în această lună.

SUA intenţionează să reducă deficitul bugetar cu 2% din PIB în 2013 faţă de 2012. Cu excepţia cazului în care politicile se schimbă, consolidarea generală a zonei euro va fi de doar 0,1% din PIB în 2014, a declarat Comisia Europeană, faţă de 1% în SUA.

Executivul UE a indicat deja că va acorda Franţei, a doua cea mai mare economie a zonei euro, şi Spaniei, a patra cea mai mare, doi ani suplimentari pentru a-şi aduce deficitele bugetare sub plafonul UE de 3% din PIB. Se aşteaptă totodată ca şi alte ţări să obţină o prelungire cu un an.

În schimb, atât Franţa cât şi Spania vor trebui să se angajeze să opereze ample reforme structurale şi ale pieţei forţei de muncă, menite să facă economiile lor mai competitive şi să ajute la crearea de locuri de muncă. Potrivit Reuters, aceste reţete sunt susceptibile să nemulţumească sindicatele.

„Pentru Franţa, chiar mai important (decât consolidarea fiscală) este să pună un accent reînnoit, puternic asupra pieţei muncii, sistemului de pensii, deschiderii profesiilor închise şi pieţelor serviciilor”, a declarat la începutul lunii mai comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, citat de Reuters. „Franţa trebuie neapărat să-şi deblocheze potenţialul de creştere şi să creeze locuri de muncă, iar acest lucru este cel puţin la fel de important ca şi continuarea consolidării fiscale”, a precizat el.

Şomajul din Franţa este de peste 10% din forţa de muncă şi se preconizează să crească. În Spania este de 27%, în contextul în care peste jumătate din tineri nu au locuri de muncă. Rata în Spania este mai mult decât dublul mediei din zona euro, de 12%.

Este posibil ca executivul UE să-i ceară Franţei să abordeze rigidul său Cod al muncii, care face foarte dificilă concedierea unei persoane cu contract permanent, astfel că angajatorii sunt reticenţi în a angaja forţă de muncă. De asemenea, salariul minim din Franţa, care este de 1.430 de euro pe lună şi printre cele mai ridicate din Europa, împiedică ocuparea forţei de muncă şi face ca produsele franceze să fie mai puţin competitive la nivel global.

Franţa ar trebui totodată să-şi deschidă profesiile închise, cum ar fi şoferii de taxi, notarii şi în general profesiile juridice şi sectorul sănătăţii, să permită concurenţă în căile ferate şi electricitate, unde grupul EDF de stat deţine 85% atât din producţie cât şi din pieţele de retail.

Slovenia, Olanda, Portugalia şi Polonia vor obţine probabil, de asemenea, mai mult timp pentru a-şi reduce deficitele bugetare. Este posibil ca şi Italia să vadă sfârşitul acţiunii bugetare disciplinare a UE, miercuri, iar Ungaria este un alt candidat.

Aşa cum relevă France Presse, sporirea presiunii asupra mai multor state membre ale UE, în primul rând Franţa, pentru a întreprinde reforme structurale, este singura modalitate, potrivit Bruxellesului, de a stimula creşterea durabilă şi ocuparea forţei de muncă ale unui continent aflat în recesiune.

AFP mai notează că prerogativele Bruxellesului au fost întărite în condiţiile crizei. Comisia poate astfel, în ultimă instanţă, să impună sancţiuni statelor care nu depun eforturile necesare. O armă care nu a fost folosită încă niciodată, mai relevă agenţia.

Logica folosită este mai mult cea a „morcovului şi bâtei”, a mărturisit o sursă europeană, care a subliniat dialogul permanent dintre statele membre şi Comisie.

Unele ţări, însă, cum ar fi Franţa şi Spania, sunt supuse unei presiuni crescute, potrivit AFP. În schimbul acordării a doi ani suplimentari pentru a-şi reduce deficitul, cele două vor trebui să se angajeze imperativ să întreprindă reformele prea mult amânate, potrivit Bruxellesului.

„Trebuie să ne reformăm în continuare”, a recunoscut preşedintele francez Francois Hollande în cursul unei vizite efectuate la mijlocul lunii mai la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu toţi comisarii europeni. „Am iniţiat reforme pentru competitivitate şi vom continua, nu pentru că Europa ne cere acest lucru, ci pentru că este în interesul Franţei”, a mai spus Hollande, cu prilejul unei conferinţe de presă alături de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

Cazul Franţei este crucial, apreciază France Presse. Dacă a doua economie din zona euro demobilizează permanent, ansamblul Europei va fi tras în jos.

Atenţia se va concentra şi pe alte state: Regatul Unit, care a instituit un plan de austeritate drastic şi refuză să schimbe cursul în pofida apelurilor din partea FMI, Olanda, care ar putea primi o perioadă de un an pentru a-şi aduce deficitele în limitele europene, şi Slovenia, ale cărei dezechilibre macroeconomice îngrijorează. Speculaţiile cu privire la o cerere de asistenţă din partea acestei ţări au fost întărite după salvarea Ciprului, copleşit de un sector bancar în derută.

Comisia va raporta, de asemenea, miercuri, cu privire la ritmul de reducere a deficitului bugetar al statelor membre. După cum a lăsat să se înţeleagă, ar putea scoate Italia din procedura de infringement pentru deficite excesive. Condiţia este ca ţara să se menţină durabil sub pragul de 3% şi să pună în aplicare, de asemenea, reforme structurale. Conform previziunilor Comisiei, deficitul italian trebuie să fie de 2,9% în acest an şi 2,5% în 2014, sub pragul de 3%. Dar, datoria astronomică a Italiei îngrijorează, iar Roma trebuie să finanţeze măsuri de relansare în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro anunţate de noul premier Enrico Letta.

Bruxellesul urmează să critice Belgia pentru că nu şi-a redus destul deficitul, aşa cum a relatat încă de sâmbătă, 25 mai, ziarul belgian L’Echo. Executivul UE este nemulţumit de slaba reducere a deficitului belgian între 2010 şi 2012, dar este greu de crezut că va impune sancţiuni, după ce a acordat amânări Franţei şi Spaniei, consideră France Presse.

În paralel, Comisia reflectează la revizuirea modului său de calcul al deficitelor, luând în considerare investiţiile publice. Această idee, relansată de fostul premier italian Mario Monti, are drept scop să ofere mai multe marje de manevră bugetară ţărilor în dificultate.

„Vom examina această chestiune în următoarele săptămâni, în timp util pentru summitul din iunie”, a declarat luni Simon O’Connor, un purtător de cuvânt al Comisiei.