Solicitarea vine într-un context în care Executivul comunitar a demarat un proces de revizuire a bugetului UE pe termen lung, care se ridică la aproximativ 1% din PIB-ul blocului comunitar de 16.000 de miliarde de euro şi plăteşte pentru diferite politici comune europene.
Revizuirea bugetului este necesară pentru a include în bugetul comunitar pe 2021-2027 efectele pandemiei de COVID-19, invadarea Ucrainei de către Rusia, criza energetică, inflaţia galopantă şi creşterea semnificativă a dobânzilor.
„Nu este o taxă pe companii şi nici nu majorează costurile de conformare ale companiilor. Va fi o contribuţie naţională plătită de statele membre pe baza excedentului brut de exploatare al corporaţiilor din sectoarele financiar şi non-financiar”, a informat Comisia Europeană.
De asemenea, creşterea bruscă a costului creditului, ca urmare a majorării dobânzii de politică monetară a Băncii Centrale Europene de la minus 0,50%, până la 3,50%, în mai puţin de un an, a dus la creşterea semnificativă a costurilor cu serviciul datoriei pentru cele 800 de miliarde de euro pe care guvernele UE urmează să le împrumute la comun şi să le şi cheltuie, până în 2026. În momentul în care schema a fost convenită, în luna decembrie 2020, se estima că rambursarea datoriilor va însemna costuri de 15 miliarde de euro pe an. Majorarea dobânzilor BCE a dus la dublarea costurilor cu serviciul datoriei până la 30 de miliarde de euro.
Comisia a propus ca 0,5% din profitul de bază al unei companii, un indicator calculat de Eurostat pe baza datelor privind conturile naţionale, să fie trimis de guvernele UE către bugetul comunitar. Executivul comunitar estimează că o astfel de contribuţie de la guvernele naţionale ar urma să asigure, începând de anul următor, venituri de aproximativ 16 miliarde de euro pe an.
Bruxelles-ul a propus deja, încă din luna decembrie 2021, trei noi surse de venituri la bugetul comunitar. Acestea includeau o parte din veniturile strânse de guverne din schemele de tranzacţionare a certificatelor de poluare o taxă pe importurile din ţările cu standarde de emisii mai reduse decât în UE şi o taxă pe cele mai mari corporaţii ale lumii, convenită de OECD.
Marţi, Comisia a propus ca guvernele UE să transfere o cotă mai mare, 30% în loc de 25%, a veniturilor din schemele de tranzacţionare a certificatelor de poluare la bugetul comunitar. Aceasta ar aduce un plus de şapte miliarde de euro pe an la bugetul UE, începând din 2024, a precizat Comisia.
Alte venituri suplimentare, în valoare de 1,5 miliarde de euro pe an, ar urma să fie generate dacă guvernele statelor membre vor conveni să modifice taxa pe bunurile importate din ţările cu standarde de emisii mai relaxate decât cele practicate în UE, denumit Noul mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).