Comisia Europeană: Nu vedem niciun motiv să acceptăm un deficit de 3% în cazul României

‘Nu vedem niciun motiv să acceptăm un asemenea târg /n.r. creşterea deficitului la 3%/, înainte să vedem că România utilizează tot potenţialul existent. Dacă vedem o ţară în care întregul potenţial a fost folosit la maximum şi nu există o altă cale decât de a creşte deficitul, atunci va fi cazul, dar în România nu putem vorbi despre asta. Fondurile structurale, planul de investiţii pentru Europa, o mai bună colectare a taxelor, recuperarea activelor obţinute ilegal prin corupţie, sunt doar câteva dintre sursele de investiţii pe care România le poate utiliza. România are posibilitatea de a creşte capacitatea de investiţie şi nu trebuie să se atingă de aspectele macro-economice. Ar fi păcat ca, după disciplina fiscală gândită, să se facă un pas înapoi’, a explicat Filote.

În cadrul aceluiaşi eveniment, Alexandru Năstase, secretar de stat în Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat /DISPPP/, a menţionat că lipsa investiţiilor în infrastructură este o problemă, iar acceptarea de către FMI şi Comisia Europeană a unui deficit de 3% poate fi determinată numai de investiţiile în acest sector ale României.

‘Problema este că nu am investit în infrastructură. Dacă FMI şi Comisia Europeană sunt de acord cu un deficit de 3% şi Guvernul spune ‘Da’, acest lucru se face numai dacă se fac investiţii în infrastructură. În acest fel se transmite un mesaj către Guvernul României că putem ajunge la un deficit mai mare, cum au şi alte ţări, dar numai dacă investim în infrastructură’, a spus oficialul.

Fondul Monetar Internaţional /FMI/ estimează un deficit bugetar de 3% din PIB în 2016 şi peste acest nivel în 2017, din cauza reducerilor masive de taxe şi impozite şi a majorărilor salariale anunţate, în timp ce recomandarea instituţiei financiare internaţionale privind deficitul este de 1,5% din PIB pentru anul viitor.

‘Pentru anii 2016 şi 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate – o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale – vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016, şi peste acest nivel în 2017 dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital’, se arată într-un comunicat semnat de şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, transmis, săptămâna trecută, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, pentru acest an, bugetul este construit astfel încât să se realizeze ţinta de deficit de 1,9% din PIB datorită realizărilor bune pe partea de venituri, dar şi a execuţiei sub aşteptări a bugetului de capital.

În acest sens, România trebuie să adopte o serie de politici prioritare, cele mai importante fiind cele legate de menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice, precum şi reînnoirea angajamentului pentru reformele structurale, mai ales în zona companiilor de stat, pentru a susţine nivelul de încredere şi a îmbunătăţi potenţialul de creştere pe termen lung.

‘Lipsa progreselor în zona reformelor structurale constituie un obstacol principal pentru perspectivele de creştere pe termen lung. Cel mai puternic pilon al reformelor structurale din România a fost îmbunătăţirea continuă a cadrului de formare a preţurilor în energie, acompaniată de eforturi permanente de întărire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Cu toate acestea, acţiunile de îmbunătăţire durabilă a performantelor obţinute de multe întreprinderi de stat (ÎS) ineficiente din sectoarele transporturi şi energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parţial neîmbrăţişării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a acestora. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilităţii în acest domeniu. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în ÎS, prin oferte publice iniţiale sau prin privatizări strategice’, se subliniază în comunicatul FMI.

În ceea ce priveşte creşterea economică, FMI estimează un avans de 3,4% pentru acest an, pe seama consumului, a investiţiilor şi a exporturilor.

Summit-ul Investitorilor Străini /Foreign Investors Summit/ debutează, luni, la Bucureşti şi reuneşte specialişti din numeroase domenii, precum financiar, IT&C, real-estate şi auto.

Evenimentul are loc în perioada 26 – 29 octombrie.