„Plata de vineri, în valoare de 2,76 miliarde de euro, în granturi şi împrumuturi, a fost posibilă în urma îndeplinirii de către România a celor 49 de jaloane şi obiective legate de a doua tranşă. Ele acoperă reforme cheie în domenii cum ar fi tranziţia verde şi digitală – adoptarea legii privind decarbonizarea şi intrarea în vigoare a legii privind serviciile de cloud utilizate în sectorul public”, precizează CE, scrie Agerpres.
România a prezentat şi reformele pentru îmbunătăţirea aplicării politicilor publice, a promovării turismului şi culturii, dezvoltării resurselor umane în sectorul sănătăţii, îmbunătăţirea colectării taxelor şi sustenabilitatea pensiilor, modernizarea infrastructurii sistemului de educaţie, precum şi întărirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei contra corupţiei.
Plăţile din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU, se bazează pe performanţă şi depind de implementarea de către România a investiţiilor şi reformelor stabilite în Planul său de Redresare şi Rezilienţă.
„Chiar dacă avem un PNRR complex şi numai pentru această cerere a trebuit să trimitem peste 3.000 de documente, România a fost printre primele ţări din UE care a reuşit să facă diligenţele pentru a doua tranşă de bani. Mă tot auziţi că subliniez: trebuie să ducem la bun sfârşit reformele asumate şi să nu pierdem niciun cent care ni se cuvine. Să nu uităm nicio zi că PNRR este un proiect vast cu implicaţii directe şi indirecte în aproape toate domeniile, de succesul căruia depind redresarea şi dezvoltarea economiei, stabilitatea şi sustenabilitatea bugetului, cât şi performanţele procesului administrativ. Dacă vom duce la bun sfârşit aspectele cheie pe care ni le-am asumat, va însemna impulsionarea economiei şi generarea unui efect multiplicator solid pentru investiţiile în autostrăzi, infrastructura feroviară, şcoli, infrastructura spitalicească şi tot ceea ce înseamnă îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru români”, a scris Marcel Boloş, pe pagina de socializare.
În 16 decembrie 2022, România a prezentat CE a doua cererea de plată, de 2,8 miliarde de euro, pe baza îndeplinirii celor 51 de jaloane şi obiective. În 27 iunie 2023, Comisia Europeană a aprobat o evaluare preliminară parţial pozitivă a celei de-a doua cereri de plată a României, şi a găsit că două jaloane legate de investiţiile în energie nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător, scrie Agerpres.
Comisia Europeană recunoaşte primele măsuri luate deja de România pentru îndeplinirea acestor jaloane obligatorii, deşi încă mai rămân multe de făcut. Măsurile vor fi luate conform procedurii „suspendarea plăţii”, care dă statelor membre timp suplimentar pentru îndeplinirea jaloanelor obligatorii.
Opinia favorabilă a Comitetului economic şi financiar privind cererea de plată a deschis calea pentru ca CE să adopte o decizie finală privind plata fondurilor.
Planul general de redresare şi rezilienţă al României va fi finanţat cu peste 29 miliarde de euro, în granturi şi împrumuturi.