Comisia Europeană, primele vești bune după aproape un an. România este peste așteptări, Europa scapă de ce era mai rău. Ce se va întâmpla cu PIB și prețurile
Comisia Europeană crede că economia României va crește cu 2,5% în 2023, față de 1,8% cât era estimarea anterioară. Prognoza asupra României face parte, de altfel, dintr-o serie de anticipații mai degrabă pozitive, primele de acest tip din ultimele cel puțin 12 luni. Prognoza CE este foarte aproape de cea oferită de Comisia Națională de Prognoză, care crede că PIB-ul României va urca cu 2,8% în 2023, față de 5% în 2022.
În 2024, cred cei de la CE, economia României va crește chiar mai rapid, cu peste 3%, acesta fiind primul an de revenire, după cum arată cifrele avansate de instituție. În cazul țării noastre, totul depinde de ritmul în care vom reuși să absorbim banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și să implementăm proiectele aferente, care ar trebui să creeze locuri de muncă și plus valoare în economie.
De asemenea, consumul privat, deşi afectat negativ de inflaţia ridicată, ar urma să crească, în urma majorării salariului minim, a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, precum şi a prelungirii plafonului preţului energiei până în 2025. Exporturile nete ar urma să rămână negative, pe fondul unei monede puternice şi a cererii scăzute pe pieţele de export. Deși inflaţia ar urma să scadă în perioada 2023-2024, nu ar trebui să sperăm la miracole. Asta din cauza presiunilor inflaţioniste vor rămâne extrem de ridicate la nivelul serviciilor, bunurilor industriale non-energetice şi produselor alimentare prelucrate. Indicele armonizat al preţurilor de consum ar urma să se situeze la 9,7% în 2023, înainte de a încetini la 5,5% în 2024, în urma prelungirii plafonului preţului energiei şi a preţurilor mai scăzute ale materiilor prime.
„Economia României a rezistat”
“Pe baza indicatorilor pe termen scurt, se preconizează că economia României a rezistat în trimestrul al patrulea, pe fondul evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și al sentimentului economic și în pofida scăderii în continuare a producției în sectorul manufacturier. Pentru anul 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, al condițiilor de finanțare stricte și al încetinirii celorlalte economii ale UE sunt menite să reducă creșterea reală a PIB-ului în România la 2,5%”, arată ultimele estimări ale Comisiei Europene.
În ceea ce privște economia din Zona Euro, clubul țărilor cele mai dezvoltate din Uniune, CE este mai optimistă decât mulți analiști, anticipând că nu va fi o recesiune. Previziunile intermediare din iarnă îmbunătăţesc perspectivele de creştere pentru acest an la 0,8% pentru UE şi la 0,9% pentru zona euro. În prezent, se preconizează că ambele zone vor evita, la limită, recesiunea tehnică anticipată pentru începutul anului. De asemenea, previziunile diminuează uşor rata preconizată a inflaţiei, atât pentru 2023, cât şi pentru 2024. Încrederea se îmbunătăţeşte, iar sondajele din luna ianuarie sugerează că activitatea economică va evita, de asemenea, o contracţie în primul trimestru al anului 2023. Cu toate acestea, există în continuare cu dificultăţi majore legate de tensiunile geopolitice care nu par a înceta prea rapid din zonă, costurile ridicate ale energiei, creșterea inflaţiei și scumpirile în lanț resimțite de toți la coșul de bază.
Prețurile se calmează
După ce a atins nivelul maxim în 2022, inflaţia va scădea în perioada analizată în previziuni. Trei luni consecutive de moderare a inflaţiei totale sugerează că hopul a fost trecut. Potrivit previziunilor intermediare din iarnă, creşterea preconizată pentru 2023 este de 0,8% în UE şi de 0,9% în zona euro, cu 0,5 şi, respectiv, cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în previziunile din toamnă. Rata de creştere pentru 2024 rămâne neschimbată, situându-se la 1,6% pentru UE şi la 1,5% pentru zona euro. Până la sfârşitul perioadei analizate în previziuni, se preconizează că volumul producţiei va fi cu aproape 1% mai mare decât cel estimat în previziunile din toamnă.