Produsele alimentare europene au reputaţia de a fi sigure, hrănitoare şi de înaltă calitate. Metodele tradiţionale de producţie contribuie la obiectivul UE de a deveni etalonul global pentru durabilitate în producţia de alimente.
Sistemele de calitate ale UE urmăresc să protejeze denumirile anumitor produse pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea geografică, precum şi de priceperea locală. Aceste denumiri de produse fac parte din sistemul UE de drepturi de proprietate intelectuală, care le oferă protecţie juridică împotriva imitaţiilor şi a utilizării ilegale. Produsele agroalimentare şi vinurile sunt protejate ca denumiri de origine protejată (DOP) şi ca indicaţii geografice protejate (IGP), iar băuturile spirtoase ca indicaţii geografice (IG). Uniunea Europeană protejează, de asemenea, eticheta „specialitate tradiţională garantată” (STG), care evidenţiază aspectele tradiţionale ale unui produs fără a-l lega de o anumită zonă geografică.
Studiul s-a bazat pe toate cele 3.207 denumiri de produse protejate în cele 28 de state membre ale UE la sfârşitul anului 2017 (până la sfârşitul lunii martie 2020, numărul total al denumirilor protejate a crescut la 3.322). Concluzia studiului a fost că valoarea vânzărilor unui produs cu denumire protejată este, în medie, de două ori mai mare decât în cazul produselor similare fără niciun fel de certificare.
Conform studiului, există un avantaj economic clar pentru producători în ceea ce priveşte comercializarea şi creşterea vânzărilor, datorită calităţii deosebite şi reputaţiei acestor produse şi faptului că, pentru a obţine produse autentice, consumatorii sunt dispuşi să cheltuie.
Indicaţiile geografice şi specialităţile tradiţionale garantate au reprezentat împreună o valoare estimată a vânzărilor de 77,15 miliarde de euro în 2017, respectiv 7% din valoarea totală a vânzărilor din sectorul alimentar şi al băuturilor din Europa, estimat la 1,101 miliarde de euro în 2017. Vinurile au reprezentat mai mult de jumătate din această valoare (39,4 miliarde de euro), produsele agricole şi alimentele 35% (27,34 miliarde de euro) şi băuturile spirtoase 13% (10,35 miliarde de euro). Dintre cele 3.207 denumiri de produse care au fost înregistrate în 2017 (atât IG, cât şi STG), 49% erau vinuri, 43% produse agroalimentare şi 8% băuturi spirtoase.
O primă de vânzare mai mare pentru produsele protejate: valoarea de vânzare a produselor vizate de studiu a fost, în medie, de două ori mai mare decât valoarea de vânzare a unor produse similare fără niciun fel de certificare. Rata primei de valoare se ridica la 2,85 pentru vinuri, 2,52 pentru băuturi spirtoase şi 1,5 pentru produse agricole şi alimentare.
Fiecare ţară din UE produce produse ale căror denumiri sunt protejate la nivelul UE şi care servesc drept embleme pentru patrimoniul culinar tradiţional al regiunilor şi ca vectori economici pentru sectorul agroalimentar naţional.
Indicaţiile geografice reprezintă 15,5% din totalul exporturilor de produse agroalimentare ale UE. Vinurile au rămas cele mai importante produse, atât în ceea ce priveşte valoarea vânzărilor totale (51%), cât şi în ceea ce priveşte comerţul extra-UE (50%). SUA, China şi Singapore sunt primele destinaţii ale produselor IG din UE, reprezentând jumătate din valoarea exporturilor de produse IG.
„Indicaţiile geografice europene reflectă bogăţia şi diversitatea produselor pe care le oferă sectorul nostru agricol. Beneficiile pentru producători sunt clare. Aceştia pot vinde produse la o valoare mai mare consumatorilor care sunt în căutare de produse regionale autentice. IG reprezintă un aspect esenţial al acordurilor noastre comerciale. Protejând produsele în întreaga lume, prevenim utilizarea frauduloasă a denumirilor produselor şi ne asigurăm că se menţine buna reputaţie a produselor agroalimentare şi a băuturilor europene. Indicaţiile geografice protejează valoarea locală la nivel mondial”, a declarat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.