Comisia Europeană propune statelor UE ieșirea coordonată din Tratatul privind Carta Energiei
În vigoare din 1998, Tratatul privind Carta Energiei, care numără peste 50 de semnatari, inclusiv Uniunea Europeană, permite investitorilor să dea în judecată guvernele pentru politici care le pun în pericol investiţiile lor în sectorul energetic. Însă în ultimii ani prevederile acestui tratat au fost utilizate de companiile din sectorul combustibililor fosili şi cele din domeniul energiilor regenerabile pentru a da în judecată guvernele pentru modificările aduse cadrului de reglementare care pun în pericol randamentele companiilor de pe urma anumitor investiţii.
„Propun retragerea UE din Tratatul privind Carta Energiei pentru că în forma sa actuală, nemodernizată, nu mai este în linie cu obiectivele UE în domeniul energiei şi climei”, a declarat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson.
În propunerea sa vizând ieşirea coordonată a UE din Tratatul privind Carta Energiei, Executivul comunitar spune că acest tratat a devenit „din ce în ce mai depăşit” iar protecţia pe care o oferă combustibililor fosili subminează planurile UE de a trece la sursele de energie curată şi a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
Bruxelles-ul a fost presat să pună la punct o ieşire coordonată a UE, după ce mai multe state membre, inclusiv Danemarca, Franţa, Germania, Luxemburg, Ţările de Jos, Polonia, Spania şi Belgia au anunţat că au planuri de a ieşi din acest tratat. Italia s-a retras din acelaşi tratat încă din 2015.
Mai multe surse din apropierea discuţiilor au dezvăluit că, iniţial, Bruxelles-ul a avut în vedere o ieşire parţială care ar fi permis unor state să rămână în Tratatul privind Carta Energiei, dar până la urmă a decis pentru o ieşire coordonată a UE din motive legale.
Chiar dacă ţările semnatare se retrag, există o „clauză de caducitate” care face ca Tratatul privind Carta Energiei să protejeze actualele investiţii în combustibili fosili timp de 20 de ani.