UPDATE: România va primi peste 31,20 de miliarde de euro de la UE, parte a planului gigantic de 750 de miliarde de euro, anunțat de CE

UPDATE 2: România va primi împrumuturi nerambursabile de 19,26 de miliarde de euro şi credite cu dobândă redusă de 11,58 de miliarde de euro

România se situează printre statele care vor beneficia cel mai mult de fondurile alocate prin noul instrument de redresare, în valoare de până la 750 de miliarde de euro, prezentat miercuri de Comisia Europeană, potrivit unui document consultat de agenţia DPA, citata de Agerpres.

Potrivit acestui document, Executivul comunitar a alocat pentru România suma de 19,626 miliarde de euro, reprezentând granturi, singurele state care au alocate sume mai mari fiind: Italia (81,8 miliarde de euro), Spania (77,32 miliarde de euro), Franţa (38,77 miliarde de euro), Polonia (37,69 miliarde de euro), Germania (28,8 miliarde de euro) şi Grecia (22,56 miliarde de euro).

Comparativ, o serie de state dezvoltate au alocate granturi de valori mult mai mici precum Danemarca, 2,15 miliarde de euro, Belgia 5,48 miliarde de euro, Olanda, 6,75 miliarde de euro, Austria, 4,04 miliarde de euro, Finlanda, 3,46 miliarde de euro, şi Suedia, 4,69 miliarde de euro.

Pe lângă granturi, statele membre UE vor beneficia şi de împrumuturi cu dobândă redusă. În cazul României, documentul consultat de DPA prevede împrumuturi în valoare de 11,580 miliarde de euro astfel că suma totală, granturi şi împrumuturi, alocată României este de 31,206 miliarde de euro.

Potrivit planului Comisiei, banii vor fi oferiţi sub formă de granturi şi împrumuturi. Statele membre vor trebui să solicite finanţare, prezentând proiectele pentru care ar dori să cheltuie banii.

Însă propunerea prezentată miercuri de Comisia Europeană are nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre UE, care au opinii diferite cu privire la acest subiect.

UPDATE: 33 de miliarde de euro pentru România, 19,6 dintre ei nerambursabili

UPDATE: Europarlamentarul Siegfried Mureșan a spus că suma care îi revine României ar fi de 33 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi

“Important: 33 de miliarde de euro va primi România din Planul de redresare de 750 de miliarde de euro propus astăzi de Comisia Europeană pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Cele 33 de miliarde de euro vor fi, în mare parte, fonduri nerambursabile, dar și credite în condiții avantajoase. Vorbim de fonduri noi, în plus față de fondurile structurale și de coeziune pe care România oricum urmează să le primească în viitorul buget multianual al UE. Este un sprijin extrem de consistent care ne va ajuta să ne revenim mult mai ușor după criză. Sunt mulți bani cu care putem construi multe lucruri bune pentru oameni”, a scris Mureșan pe pagina sa de facebook.

Pe de altă parte, Bloomberg, care a prezentat detaliile planului, a scris că România ar putea să primească fonduri nerambursabile de 19,6 miliarde de euro, după cum a anunțat Digi 24.

Din totalul pachetului de 750 de miliarde de euro, Guvernul de la Roma se luptă pentru a primi 82 de miliarde euro drept credite nerambursabile și 91 de miliarde de euro împrumuturi cu dobândă mică. Italia este țara europeană cea mai afectată de pandemia de coronavirus.

Potrivit surselor Bloomberg, Italia ar putea să primească 81,8  de miliarde de euro bani nerambursabili solicitați. Spania se clasează pe locul doi în privința banilor pe care urmează să-i primească, 77,3 miliarde de euro în împrumuturi nerambursabile și 63 de miliarde de euro în împrumuturi cu dobânda redusă. Grecia ar urmă la rândul ei să primească o suma totală de 32 de miliarde de euro, atât în bani nerambursabili, cât și în credite cu dobânda redusă, iar Franța va primi 39 de miliarde, numai sub formă de bani nerambursabili.

Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a depus eforturi în ultimele săptămâni pentru a putea convinge Austria, Olanda și țările din nordul continentului să fie de acord cu acest plan de salvare, mai ales în condițiile în care creșterea vertiginoasă a datoriei publice italiene face că să apară întrebări dacă țară mai poate să rămână membră a zonei euro sau chiar a Uniunii Europene.

Se anunță discuții dificile în următoarele luni între guvernele statelor membre cu privire la proporția dintre împrumuturi nerambursabile și creditele cu dobânzi reduse, la fel cum vor fi dificile și stabilirea sumelor pe care le va lua fiecare țară.

Știrea inițială

Planul are la bază un proiect revizuit al bugetului pe termen lung al UE şi include un nou fond de relansare economică ce urmează să fie finanţat prin împrumuturi la scară mare contractate de CE în numele UE, de o amploare fără precedent, scrie News.ro. 

Comisia a propus fonduri în valoare de 750 de miliarde de euro, potrivit comisarului european al Economiei, italianul Paolo Gentiloni.

Din această sumă, 500 de miliarde de euro urmează să fie redistribuită sub forma unor subvenţii – o sumă preconizată în planul franco-german prezentat săptămâna trecută -, iar restul ca împrumuturi acordate statelor membre UE, potrivit unor surse europene.

În cazul în care va fi acceptat, acest plan va fi cel mai mare plan de relansare economică din istoria UE.

”Vedem o posibilă schimbare radicală în politica macroeconomică europeană (…). Acest lucru creează un un precedent important”, comenta miercuri copreşedintele grupului Verzilor în Parlamnetul European (PE) Philippe Lambers, în aşteptarea prezentării lui von der Leyen.

Germania a surprins săptămâna trecută, anunţând împreună cu Franţa o schimbare radicală de doctrină. Într-o propunere comună, Parisul şi Berlinul susţin un plan de relansare economică în valoare de 500 de miliatrde de euro – printr-un mecanism de punere în comun a datoriilor europene -, o opţiune căreia Berlinul îi era anterior ostil.

Însă obţinerea unei unanimităţi a statelor membre UE – necesară în privinţa bugetului – urmează să fie un exerciţiu dificil.

Cei 27 au eşuat, înainte de pandemia covid-19, în februarie, să ajungă la un acord asupra unui buget în valoare de 1.000 de miliarde de euro aferent perioadei 2021-2027.

Furtuna economică stârnită de COVID-19 nu a strâns rândurile între ţările din nordul Europei şi cele din sud, cele mai afectate de pandemie.

Diverse tabere regionale s-au grupat în funcţie de o nouă linie de fractură, şi anume între ţările cele mai rigoriste – Olanda, Austria, Danemarca şi Suedia – care vor o susţinere exclusiv prin împrumuturi şi astfel o rambursare a sumelor şi ţări care vor doar subvenţii.

Proiectul Ursulei von der Leyen este un amestec al celor două, iar acest lucru nu este un ”copy-paste” al propunerii franco-germane avansate săptămâna trecută de Angela Merkel şi Emmanuel Macron, dă asigurări o sursă europeană.

Suma alocată fondului de relansare economică şi condiţiile în vederea accesului urmează să fie finalizate şi depind de capacitatea de împrumut a Bruxellesului.

Ursula von der Leyen vrea să crească această capacitate prin venituri teoretic disponibile în buget – sume pe care UE le poate cere legal statelor membre, şi anume de 2% din venitul naţional brut (VNB), de la 1,2% în prezent, potrivit unei surse de la CE, scrie News.ro. 

Unul dintre vicepreşedinţii CE, Maros Sefcovic, a îndemnat, cu o zi înaintea prezentării planului, la un acord politic rapid în cadrul viitorului summit european, prevăzut la 18 iunie.

Cum noul buget urmează să intre în vigoare abia în 2021, este necesar să se găsească o soluţie în vederea efectuării de finanţări încă din toamnă, în vederea susţinerii economiilor ameninţate de recesiune.

Citeşte integral ştirea pe News.ro.