Această recomandare este conformă cu avizul Consiliului ştiinţific consultativ european privind schimbările climatice (ESABCC) şi cu angajamentele asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris, se precizează într-un comunicat de presă al Executivului european.
După alegerile europene, următoarea Comisie va face o propunere legislativă, care va fi convenită cu Parlamentul European şi cu statele membre, astfel cum se prevede în Legea europeană a climei.
Evaluarea publicată marţi stabileşte, de asemenea, o serie de condiţii de politică favorabile care sunt necesare pentru atingerea obiectivului de 90 %. Printre acestea se numără punerea în aplicare deplină a cadrului convenit pentru 2030, asigurarea competitivităţii industriei europene, un accent mai mare pe o tranziţie justă care să nu lase pe nimeni în urmă, condiţii de concurenţă echitabile cu partenerii internaţionali şi un dialog strategic privind cadrul post-2030, inclusiv cu industria şi sectorul agricol.
Stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040 va ajuta industria, investitorii, cetăţenii şi guvernele europene să ia decizii în acest deceniu care vor menţine UE pe calea cea bună pentru a-şi îndeplini obiectivul de neutralitate climatică în 2050. Aceasta va stimula rezilienţa Europei la crizele viitoare şi, în special, va consolida independenţa energetică a UE faţă de importurile de combustibili fosili, care au reprezentat peste 4 % din PIB în 2022, întrucât ne-am confruntat cu consecinţele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Potrivit Comisiei, numai în ultimii cinci ani, daunele economice legate de climă în Europa sunt estimate la 170 miliarde de euro. Evaluarea impactului realizată de Comisie constată că, chiar şi prin estimări prudente, creşterea încălzirii globale ca urmare a lipsei de acţiune ar putea reduce PIB-ul UE cu aproximativ 7 % până la sfârşitul secolului.
Atingerea obiectivului recomandat de 90 % va necesita atât reducerea emisiilor, cât şi eliminarea dioxidului de carbon. Aceasta va necesita implementarea tehnologiilor de captare şi stocare a dioxidului de carbon, precum şi utilizarea carbonului captat în industrie. Strategia industrială a UE de gestionare a carbonului va sprijini dezvoltarea lanţurilor de aprovizionare cu CO2 şi a infrastructurii necesare de transport al CO2. Captarea carbonului ar trebui să vizeze sectoarele greu de redus, în care alternativele sunt mai puţin viabile din punct de vedere economic. Eliminările de dioxid de carbon vor fi, de asemenea, necesare pentru a genera emisii negative după 2050.
Legea europeană a climei, care a intrat în vigoare în iulie 2021, consacră în legislaţie angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 şi obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. De atunci, UE a adoptat un pachet legislativ cunoscut sub denumirea de „Pregătiţi pentru 55”, care va permite atingerea obiectivelor pentru 2030. Legea climei impune, de asemenea, Comisiei Europene să propună un obiectiv climatic pentru 2040 în termen de şase luni de la prima evaluare la nivel global a Acordului de la Paris, care a avut loc în decembrie 2023. Odată ce obiectivul climatic pentru 2040 va fi adoptat, în cadrul următoarei Comisii, acest obiectiv va constitui baza noii contribuţii stabilite la nivel naţional a UE în temeiul Acordului de la Paris, care trebuie comunicată CCONUSC în 2025.