Comisia Europeană recomandă României să majoreze la 34% ţinta privind energia din surse regenerabile în 2030

Prin Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice, ţinta naţională propusă de România pentru anul 2030 pentru energia regenerabilă este 27,9%. 

În acest context, executivul comunitar recomandă României „să pună la punct politici şi măsuri detaliate şi cuantificabile, care sunt în linie cu Directiva (UE) 2018/2001, pentru a permite atingerea la timp şi în mod eficient a acestei contribuţii”. 

De asemenea, CE recomandă autorităţilor de la Bucureşti să furnizeze detalii suplimentare cu privire la măsurile concrete pentru a asigura sustenabilitatea aprovizionării cu biomasă şi utilizarea sa în sectorul energetic, „având în vedere contribuţia importantă a biomasei în mixul energetic al României, în special în încălzire şi răcire”, potrivit Agerpres. 

O altă recomandare a Comisiei Europene este acea ca România „să majoreze semnificativ ambiţia pentru reducerea consumului primar şi a celui final de energie în 2030, având în vedere necesitatea creşterii eforturilor pentru a atinge ţinta de eficienţă energetică”. În acest sens, România trebuie să propună politici şi măsuri mai ambiţioase care să permită economii suplimentare de energie. 

Cu privire la sectorul gazelor naturale, Comisia Europeană recomandă României „să precizeze măsurile privind susţinerea obiectivelor de securitate energetică în domeniile diversificării şi reducerii dependenţei energetice, în special măsuri care să asigure flexibilitatea şi o strategie robustă de diversificare, incluzând proiectele de infrastructură relevante şi eliminarea restricţiilor excesive pentru investiţiile în producţia de gaze, având în vedere potenţialul regional al rezervelor din Marea Neagră”, subliniază CE. 

În raportul semnat de comisarul pentru politici climatice şi energie, Miguel Arias Cańete, i se mai recomandă României să pună la punct obiective şi ţinte pe termen lung cu privire la integrarea pieţei, în special măsuri pentru dezvoltarea unor pieţe angro şi cu amănuntul lichide şi competitive, atât prin creşterea competiţiei în interiorul ţării cât şi prin „eliminarea barierelor care stau în calea comerţului transfrontalier, inclusiv a restricţiilor la export”. 

De asemenea, României i se recomandă să evalueze impactul negativ al reglementării preţurilor angro şi să furnizeze o perspectivă clară pentru a sigura conformitatea dintre legislaţia naţională şi legislaţia comunitară cu privire la pieţe deschise şi liberalizate şi formarea liberă a preţului, „prin includerea unei strategii şi a unui calendar pentru progresele spre preţuri bazate în întregime pe piaţă, care să includă şi măsuri ţintite pentru a proteja consumatorii vulnerabili”. 

Statele membre UE aveau obligaţia de a prezenta propriile proiecte de NECP-uri până la sfârşitul anului 2018, documentele urmând a face apoi obiectul unei evaluări aprofundate de către Comisie. Regulamentul prevede ca, dacă proiectele de NECP-uri nu contribuie suficient la îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice (în mod individual şi/sau colectiv), Comisia poate adresa statelor membre, până la sfârşitul lunii iunie a anului 2019, recomandări privind modificarea proiectelor de planuri. Statele membre trebuie sa prezinte NECP-urile finale pentru perioada 2021-2030 până la sfârşitul anului 2019. 

În luna aprilie a acestui an, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Zoltan Nagy-Bege, declara că ţinta pe care şi-o propune România în privinţa energiei din surse regenerabile pentru 2030 este de 27,9%, adăugând că speră ca executivul comunitar să accepte o ţintă sub nivelul mediu al Europei. „Prioritatea noastră numărul 1, ca ţară, este să finalizăm Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC) şi să negociem cu Comisia Europeană acea ţintă pentru SRE (surse regenerabile de energie, n.r.) pe care ne-o asumăm şi ne propunem să o îndeplinim până în 2030, de 27,9%. Este foarte greu să cred că aceasta va fi cifra finală având în vedere potenţialul României. Noi am depăşit deja ţinta de 26%. Să ne propunem doar două procente în plus, adică să accepte Comisia Europeană o ţintă mult sub nivelul mediu al Europei, în condiţiile în care până acum eram peste medie” a declarat Zoltan Nagy-Bege.