Potrivit Executivului comunitar, măsurile adoptate de autorităţile române au contribuit la adâncirea deficitului de cont curent şi a riscurilor la adresa competitivităţii costurilor. „Deciziile trecute cu privire la majorarea salariului în sectorul public şi a salariului minim au jucat un rol major în creşterea riscurilor la adresa competitivităţii costurilor. Deşi salariile în sectorul public nu sunt aşteptate să crească semnificativ în 2020 şi 2021, o nouă majorare a salariului minim cu 7,2% a fost adoptată pentru 2020. Persistenţa unei mari discrepanţe între o cerere internă solidă, alimentată de o politică fiscală expansionistă, şi o cerere externă slabă conduce la o agravare a deficitului de cont curent, ceea ce duce la creşterea necesităţilor de finanţare ale guvernului şi economiei” , subliniază Comisia Europeană.
Pe de altă parte, Comisia Europeană apreciază că riscurile la adresa sectorului financiar s-au redus după sfârşitul anului 2018, dar persistă în continuare incertitudini cu privire la cadrul de reglementare. „În luna ianuarie 2020, guvernul a amendat cele mai dăunătoare prevederi ale Ordonanţei de Urgenţă 114/2018. Cu toate acestea, incertitudinea legislativă care afectează mediul de afaceri, şi în special sectorul financiar, pare să persiste şi necesită monitorizare”, subliniază documentul citat.
Comisia Europeană (CE) a publicat miercuri cele 27 de rapoarte de ţară din analiza „Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”.