De asemenea, ratingurile României sunt la limita inferioară a categoriei „investment grade” (recomandat pentru investiţii), cu un rating „BBB minus” sau echivalent al datoriei suverane din partea celor trei mari agenţii de evaluare financiară, evaluările fiind mult mai sensibile la viitoarea direcţie a politicii fiscale, avertizează CE. Valoarea indicatorului de detectare timpurie a stresului fiscal („SO”), care evaluează riscul într-un an, este sub nivelul critic.
Totuşi, eşecul adoptării unor măsuri fiscale corective, compensând şi/sau modificând majorările semnificative programate ale pensiilor, constituie un risc negativ major la adresa ratingurilor României. De fapt, în 10 decembrie 2019, S&P a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă exact din aceste motive, subliniază Executivul comunitar.
Datoria publică a României ar urma să crească semnificativ, iar decalajul sustenabilităţii bugetare pe termen mediu ar urma să se extindă, ducând la riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii datoriei pe termen mediu. Până în 2030, datoria ar urma să depăşească 90% din PIB. Deficitul fiscal ridicat şi majorarea costurilor din cauza îmbătrânirii populaţiei cauzează riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare pe termen lung, avertizează Comisia Europeană.
Comisia Europeană (CE) a publicat miercuri cele 27 de rapoarte de ţară din analiza „Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”.