‘Aprobarea reformelor Basel III reprezintă un moment important care va face mai robust cadrul legal privind capitalul şi va îmbunătăţi încrederea în sistemul bancar’, a afirmat Mario Draghi, preşedintele Grupului guvernatorilor băncilor centrale şi al responsabililor autorităţilor de supraveghere (Group of Central Bank Governors and Heads of Supervision – GHOS) din cadrul Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS).
‘Pachetul de reforme aprobat de GHOS completează acum reformarea globală a cadrului de reglementare, care a început în timpul perioadei de vârf a crizei financiare’, a adăugat Draghi, care este şi şeful Băncii Centrale Europene (BCE).
Acordul va fi analizat în profunzime de Comisia Europeană şi va fi efectuat un studiu de impact care va evalua consecinţele sale asupra economiei UE, înainte de a fi transpus în legislaţia UE, se arată în comunicatul forului comunitar.
‘Reglementările bancare din UE trebuie să furnizeze o fundaţie pentru un sistem bancar stabil care să sprijine economia europeană. Cooperarea internaţională în acest domeniu este crucială pentru a se asigura stabilitatea financiară şi condiţii de concurenţă echitabile pentru băncile din întreaga lume. Măsurile aprobate de Comitetul Basel reprezintă ultima piesă importantă a reformei autorităţilor de reglementare lansată pe fondul crizei financiare globale. este esenţial acum ca toate jurisdicţiile majore să implementeze toate elementele acestui acord. Comisia Europeană va efectua un studiu cuprinzător şi detaliat de impact’, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte pentru moneda euro şi dialog social.
Acordul include noi limitări ale modului în care băncile estimează riscul creditelor ipotecare, ale împrumuturilor şi ale altor active în bilanţurile lor, într-un efort de a îmbunătăţi transparenţa şi situaţia bilanţurilor, se arată în comunicatul BCBS.
Comitetul Basel, un organism de reglementare bancară ce cuprinde aproape 30 de state, stabilise ca din 2016 să intre în vigoare noile reglementări bancare – cunoscute sub numele de Basel III.
Dar cei ce se opun noilor reglementări, în special în Europa şi Japonia, consideră că revizuirea a mers prea departe, deoarece se tem că băncile vor trebui să majoreze excesiv de mult nivelul capitalului. Autorităţile din Europa solicitau ca cerinţele de capital să fie calibrate conform riscurilor pe care şi le asumă băncile şi a modelelor lor de afaceri.
Normele Basel III, elaborate după izbucnirea crizei financiare, vizează mai ales consolidarea fondurilor proprii ale băncilor, precum şi rezervele lor de lichidităţi pentru a limita riscurile de faliment şi a evita noi crize.
Guvernele din întreaga lume au cheltuit miliarde de dolari din banii contribuabililor pentru a salva băncile care au întâmpinat probleme după criza financiară din 2007-2009 şi al căror faliment ameninţa stabilitatea întregului sistem financiar global. De atunci, organismele de reglementare din G20 au încercat să găsească modalităţi pentru a evita repetarea unei astfel de situaţii.
Mark Carney, preşedintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară (FSB), a avertizat asupra balcanizării pieţelor financiare globale care ar putea rezulta dacă statele G20 renunţă la reformarea sistemului bancar.
În cazul în care standardele cruciale din industria bancară nu sunt finalizate, s-ar putea eroda disponibilitatea noastră de a ne baza pe sistemele şi instituţiile fiecărui stat, a avertizat Carney.
Noile norme Basel III ar urma să intre pe deplin în vigoare abia în anul 2019, însă organismele globale de reglementare şi presiunea pieţei au presat băncile să respecte mai devreme noile norme şi să înlăture orice îndoială cu privire la soliditatea lor.
G20, grupul ţărilor bogate şi al principalelor economii emergente, regrupează state care generează 85% din activitatea economică a lumii şi aproape două treimi din populaţia planetei. Grupul reuneşte Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Rusia, SUA, Turcia şi statele Uniunii Europene (UE).