Eurodeputaţii au vrut să cunoască în detaliu structura MPGT al României în conexiune cu politica strategică pentru rețeaua feroviară, având în vedere îngrijorările Verzilor din PE faţă de o posibilă reducere drastică a căilor ferate din România.
Poziția României a fost apărată de eurodeputata PSD Claudia Ţapardel, membră a Comisiei TRAN, de Comisia Europeană şi de reprezentantul coordonator al S&D din Comisie, Ismail Ertug.
Claudia Ţapardel a declarat că România are nevoie de învestiții în infrastructură, inclusiv în cea feroviară, respingând orice supoziție că țara noastră ar putea să renunțe la infrastructura feroviară recondiţionată sau construită cu cofinanțare de la Uniunea Europeană, lucru întărit şi de reprezentanții Comisiei Europene în intervențiile succesive.
De asemenea eurodeputata PSD a cerut ca orice analiză a sistemului feroviar din România să fie însoțită de o analiză a sistemului feroviar din întreaga Europă. „Dacă vrem să analizăm eficiența sistemului feroviar în această Comisie atunci propun să facem acest lucru la nivel European şi nu la nivelul unei singure ţări. Dacă privim comparativ cifrele, observăm că rețeaua de căi ferate a României, actual de 11.000 de km, a fost redusă cu doar 5% din 1990, în timp ce Germania spre exemplu a avut în aceeaşi perioadă o reducere de 18%, Polonia de 25%, Franța de aproximativ 15% şi exemplele pot continua. Reducerea medie în UE din 1990 şi până astăzi a reţelei de căi ferate este de 8%.
De asemenea, Ismail Ertug, europarlamentar german din partea S&D a spus că este total nejustificat ca o ţară să fie analizată în afara contextului european şi a numit intervenția verzilor ca fiind un demers populist.
Necesarul de finanțare pentru calea ferată din România este de aproximativ 19 miliarde de euro până în 2030. Comisia Europeană a întărit faptul că aproape 50% din totalul fondurilor alocate infrastructurii din România vor merge către transportul feroviar.
Modernizarea liniilor, electrificarea unor linii care fac parte din rețeaua europeană de transport TEN-T dar şi achiziționarea de aproximativ 90 de bucăți de material rulant sunt obiective asumate în MPGTR care arată în mod clar faptul că rețeaua feroviară va avea mult de câștigat în următorii 15 ani.
Cei doi reprezentanți ai CE au lăudat eforturile României în conceperea MPGT şi au reiterat poziţia de susţinere din partea
instituției centrale europene pentru continuarea colaborării cu România în vederea îmbunătăţirii acestui plan.
Deşi nu avem o dată fixă pentru aprobarea Master Planului de către CE, reprezentanţii instituţiei au declarat că sunt foarte încrezători că până la finalul anului România va avea Master Planul General de Transport aprobat.