Ucraina a anunţat că nu intenţionează să prelungească acest acord. La rândul său, comisarul european Kadri Simson a spus că „nu este nevoie” de extinderea valabilităţii acordului Ucrainei cu compania rusă, adăugând că Bruxellesul „asistă” deja companiile europene care aveau contracte pe termen lung cu Gazprom să găsească alţi furnizori.
În urma invaziei ruse în Ucraina, UE a adoptat o politică de reducere a importurilor de gaze naturale ruseşti, care au fost înlocuite parţial de gazele naturale lichefiate (GNL) importate în special din SUA. Aduse cu nave transportatoare de gaz, aceste gaze sunt însă mai costisitoare decât gazele naturale transportate prin conductele existente. Secretarul american de stat Antony Blinken a lăudat în aprilie modul în care Europa „s-a îndepărtat de dependenţa faţă de energia rusească într-o manieră extraordinară şi într-un interval de timp de numai doi ani”.
Însă în pofida sancţiunilor impuse Rusiei, unele state membre ale UE continuă să importe gaz rusesc, atât prin conductele din Ucraina şi Turcia, cât şi ca GNL. Potrivit comisarului Simson, din totalul importurilor de gaz ale UE un procent de 18% reprezintă în prezent gaz rusesc, faţă de 45% în anul 2021. Pe lângă SUA, un alt furnizor semnificativ de gaz al UE este Norvegia, potrivit datelor statistice din 2023, furnizori majori fiind de asemenea state nord-africane, Regatul Unit şi Qatar.
Deşi Kievul nu are în vedere să extindă acordul asupra tranzitului gazului rusesc, a precizat că ar putea totuşi permite tranzitul gazului furnizat de ţări din Asia Centrală sau de Azerbaidjan.