El a făcut această declaraţie la o conferinţă de presă desfăşurată la Atena după inaugurarea primului centru ‘hotspot’ din Grecia, amplasat în insula Lesbos. Alte patru centre de acest fel urmează să fie create în insulele greceşti, în aceste locaţii urmând să fie înregistraţi imigranţii, care apoi vor fi separaţi în refugiaţi, ce pot fi redistribuiţi în statele UE pentru a primi azil, şi imigranţi economici, care ar trebui expulzaţi în ţările lor de origine. Pentru ca aceste centre să-şi poată desfăşura activitatea corespunzător este nevoie de o suplimentare a personalului şi echipamentelor, a mai spus comisarul european.
La rândul său, ministrul de externe al Luxemburgului, ţară ce deţine preşedinţia Consiliului European, Jean Asselborn, s-a arătat îngrijorat la aceeaşi conferinţă de presă că decizia impusă la Consiliul JAI de pe 22 septembrie privind repartizarea prin cote obligatorii a 160.000 de imigranţi extracomunitari este implementată cu dificultate, întrucât mulţi refugiaţi refuză să depună cererea de azil în Grecia, de teama că ar putea rămâne blocaţi în taberele din această ţară.
Depunerea cererii de azil în Grecia sau Italia, cealaltă ţară de unde vor fi redistribuiţi imigranţii extracomunitari, este condiţia pentru ca ei să poată fi relocaţi. Dacă această formalitate nu este respectată, ‘tot sistemul (cotelor obligatorii n.red.) construit la Bruxelles se va prăbuşi’, a spus şeful diplomaţiei luxemburgheze. În opinia sa, succesul redistribuirii acestor 160.000 de refugiaţi ar fi argumentul principal pentru a convinge statele UE să accepte un mecanism permanent de împărţire a refugiaţilor.
Temerea exprimată de Asselborn a fost împărtăşită şi de comisarul Avramopoulos, care a anunţat că executivul comunitar va prezenta o propunere pentru instituirea unui astfel de mecanism al cotelor permanente, fără să indice când s-ar putea întâmpla acest lucru.
Anunţul său survine după ce cancelarul german Angela Merkel a cerut la reuniunea de joi a Consiliului European să se includă în concluziile summitului şi obiectivul instituirii cotelor permanente de refugiaţi.
Conform unor surse diplomatice citate de AFP, solicitarea cancelarului german a tensionat dezbaterile, mai mulţi lideri prezenţi la summit – printre care s-au numărat premierii ungar, polonez şi spaniol – amintindu-i şefei guvernului de la Berlin că, după ce s-a stabilit deja repartizarea punctuală a 160.000 de refugiaţi, s-a convenit că acest subiect este închis. Prin urmare, solicitarea cancelarului german nu a fost inclusă în document, dar la conferinţa de presă ce a urmat ea a insistat că îşi va urmări în continuare scopul de a vedea instituite cotele permanente de refugiaţi, demersul ei fiind susţinut şi de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker.
Conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, anul acesta circa 472.000 de refugiaţi veniţi mai ales din ţările arabe au intrat în Grecia, cei mai mulţi continuându-şi călătoria către vestul Europei. Adjunctul ministrului grec pentru migraţie, Yanis Muzalas, prezent şi el la conferinţa de presă, a declarat că în Grecia se află permanent între 60.000 şi 80.000 de refugiaţi.