Comisia propune ca Europa să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050
Această strategie arată modul în care Europa poate deschide calea către neutralitatea din punctul de vedere al impactului asupra climei prin investiţii în soluţii tehnologice realiste, prin responsabilizarea cetăţenilor şi prin alinierea acţiunilor în domenii-cheie, cum ar fi politica industrială, finanţele sau cercetarea, asigurând, în acelaşi timp, echitatea socială pentru o tranziţie echitabilă.
„Strategia noastră arată acum că, până în 2050, putem, în mod realist, face în aşa fel încât Europa să devină atât neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, cât şi prosperă, fără a lăsa în urmă niciun cetăţean european şi nicio regiune”, a declarat vicepreşedintele Comisiei responsabil pentru uniunea energetică, Maros Sefkovic.
La rândul său, comisarul pentru politici climatice şi energie, Miguel Canete, subliniază că ”este în interesul Europei să pună capăt cheltuielilor cu importurile de combustibili fosili şi să investească în îmbunătăţiri semnificative pentru viaţa de zi cu zi a tuturor europenilor”. ”UE îi va sprijini pe cei care vor fi afectaţi într-o măsură mai mare de această tranziţie, astfel încât toată lumea să fie pregătită să se adapteze la noile cerinţe ale unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei.”
„Toate modurile de transport ar trebui să contribuie la decarbonizarea sistemului nostru de mobilitate. Obiectivul este de a atinge emisii nete egale cu zero până în 2050. Acest lucru necesită: o abordare sistemică, cu vehicule cu emisii scăzute şi cu emisii zero, cu o creştere puternică a capacităţii reţelei feroviare şi o organizare mult mai eficientă a sistemului de transport, bazată pe digitalizare; stimulente pentru schimbarea comportamentului; combustibili alternativi şi o infrastructură inteligentă; şi asumarea de angajamente la nivel mondial. Toate acestea bazate pe inovare şi investiţii”, a declarat şi comisarul pentru transporturi, Violeta Bulc.
Viziunea Comisiei pentru un viitor neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei, elaborată ca răspuns la solicitarea Consiliului European în martie 2018, înglobează aproape toate politicile UE şi respectă obiectivul Acordului de la Paris de a menţine creşterea temperaturii mult sub 2°C şi de a continua eforturile pentru menţinerea acesteia la nivelul de 1,5°C. Pentru UE, rolul de lider mondial în ceea ce priveşte neutralitatea din punctul de vedere al impactului asupra climei înseamnă realizarea acestui lucru până în 2050.
Potrivit Comisiei Europene, calea către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei ar necesita o acţiune comună în şapte domenii strategice: eficienţa energetică; utilizarea surselor regenerabile de energie; o mobilitate curată, sigură şi conectată; o industrie competitivă şi o economie circulară; infrastructură şi interconexiuni; bioeconomia şi mijloacele naturale de absorbţie a carbonului; captarea şi stocarea carbonului pentru a găsi soluţii pentru emisiile rămase.
Comisia Europeană invită Consiliul European, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social să analizeze viziunea UE privind o Europă neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Pentru a-i pregăti pe şefii de stat şi de guvern din UE să dea un nou contur viitorului Europei în cadrul Consiliului European din 9 mai 2019 de la Sibiu, miniştrii din cadrul tuturor formaţiunilor relevante ale Consiliului ar trebui să desfăşoare dezbateri politice de amploare privind contribuţia domeniilor lor de politică la viziunea de ansamblu.
Strategia pe termen lung este o invitaţie adresată tuturor instituţiilor UE, parlamentelor naţionale, sectorului de afaceri, organizaţiilor neguvernamentale, oraşelor şi comunităţilor, precum şi cetăţenilor – şi, în special, tinerilor – de a-şi aduce contribuţia pentru a asigura faptul că UE poate continua să îşi asume un rol de lider în acest domeniu şi să determine şi alţi parteneri internaţionali să urmeze aceeaşi cale. Această dezbatere în cunoştinţă de cauză, care se va desfăşura în întreaga UE, ar trebui să îi permită Uniunii să adopte şi să prezinte în cadrul Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice o strategie ambiţioasă la începutul anului 2020, astfel cum s-a solicitat în Acordul de la Paris.
Statele membre vor prezenta Comisiei Europene, până la sfârşitul anului 2018, proiectele de planuri naţionale privind clima şi energia, care sunt esenţiale pentru atingerea obiectivelor în materie de climă şi energie pentru 2030 şi care ar trebui să fie orientate spre viitor şi luate în considerare în cadrul strategiei UE pe termen lung. În plus, un număr tot mai mare de regiuni, municipalităţi şi asociaţii de întreprinderi îşi elaborează propriile viziuni pentru 2050, care vor contribui la dezbatere şi la definirea răspunsului Europei la provocarea mondială reprezentată de schimbările climatice.
Pe plan internaţional, pe tot parcursul anului viitor, UE ar trebui să îşi extindă cooperarea strânsă cu partenerii internaţionali, astfel încât toate părţile la Acordul de la Paris să elaboreze şi să prezinte, până în 2020, o strategie naţională pe termen lung pentru jumătatea acestui secol, în lumina recentului raport special al IPCC privind încălzirea globală cu 1,5 grade Celsius.