Compania Antibiotice Iaşi îşi reduce profitul bugetat pe 2015 din cauza taxei clawback
„Compania Antibiotice Iaşi (ATB) a estimat pentru 2015 realizarea aceleiaşi cifre de afaceri ca şi în anul 2014, însă a avut în vedere o reducere a profitabilităţii bugetare 37 la 26 de milioane de lei (profit brut), ca urmare a majorării taxei clawback pe care a estimat-o ca reprezentând aproximativ 27 – 30% din vânzările în piaţă. În urma aplicării ordinului mr. 75 al Ministerului Sănătăţii pentru 21 de produse din portofoliul Antiobiotice s-a aplicat o reducere a preţului între 25 şi 30% (…)”, se spune într-un raport trimis la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
La medicamentele la care au fost modificate preţurile, în urma ordinului Ministerului Sănătăţii, unii dintre concurenţii companiei ieşene, „din dorinţa de a câştiga o poziţie mai importantă în piaţă, au redus preţurile mai mult decât este solicitat în ordin”, spune raportul citat.
Antibiotice Iaşi (ATB) va analiza consecinţele concurenţiale ale deciziei guvernamentale şi, deocamdată, estimează un deficit de vânzări de 15 milioane de lei în acest an.
Oficialii ATB nu au decis, încă, reducerea producţiei de medicamente generice, supuse taxei claw back, dar estimează că efectele ordinului vor consta într-o „contracţie a valorii vânzărilor de 3-5 %, chiar dacă volumul de produse vândute va creşte.
Adoptată în anul 2011, taxa clawback se aplică în industria farmaceutică românească pentru ca producătorii de medicamente să contribuie la finanțarea sistemului public de sănătate cu o sumă de bani variabilă în funcție de veniturile realizate. Deși modificată pentru a fi mai prietenoasă cu contribuabilii, rămâne controversată
Conform ordinului 75/2009, preţul medicamentelor originale vândute în România trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preţ al aceluiaşi medicament practicat într-una dintre cele 12 ţări UE stabilite pentru comparaţie (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Slovacia, Lituania, Polonia, Germania, Italia, Grecia, etc.). Producătorii de farmaceutice au obligaţia să transmită, în fiecare an, Ministerului Sănătăţii un nou preţ adaptat la modificările de preţuri din cele 12 state UE. De obicei, asta înseamnă un preţ mai mic decât cel din anul anterior.