Companii româneşti de stat sunt interesate să preia o parte din activităţile Enel din România

Ministrul de resort, Răzvan Nicolescu, s-a întâlnit, joi, cu o delegaţie a companiei Enel, condusă de Luca D’Agnese, membru al boardului Enel, responsabil pentru activitatea internaţională.

‘Le-am comunicat celor de la Enel solicitarea statului român cu privire la clarificarea situaţiei dividendelor în societăţile de distribuţie deţinute de Enel în România, dar şi faptul că, din punctul de vedere al statului român, reţelele de distribuţie reprezintă active cu caracter strategic’, a declarat Nicolescu, citat în comunicat.

Totodată, oficialul român le-a notificat italienilor faptul că, recent, a modificat legislaţia din domeniul privatizărilor, astfel încât companiile de stat să poată achiziţiona alte societăţi.

‘În plus, i-am informat oficial că există interes din partea unor companii româneşti în ceea ce priveşte preluarea unor părţi din operaţiunile lor în România, existând sprijinul total al statului român pentru companiile cu acţionariat românesc. De altfel, acesta a fost motivul pentru care recent am modificat Legea Privatizării, care anterior nu permitea companiilor de stat în care statul este acţionar să cumpere alte societăţi’ a adăugat ministrul Energiei.

Grupul italian de utilităţi Enel va finaliza vânzarea activelor din Slovacia şi România până la sfârşitul acestui an, a declarat marţi directorul general al grupului, Francesco Starace.

La începutul lunii trecute, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a-şi vinde activele de producere a energiei din Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România.

În România, planul include vânzarea participaţiilor de 64,4% în Enel Distribuţie Muntenia SA şi Enel Energie Muntenia SA, 51% în Enel Distribuţie Banat SA, Enel Distribuţie Dobrogea SA şi Enel Energie SA, precum şi 100% din acţiunile Enel România SRL.

În cazul activelor din România, este vorba despre companii care gestionează o reţea de 91.000 de kilometri ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piaţă de 34%) şi care vând aproximativ 9 TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienţi, dintre care 2,4 milioane sunt clienţi rezidenţiali (aproximativ 20% din piaţa de retail) şi 200.000 sunt companii.

În anul 2013, aceste companii au avut venituri de 1,118 miliarde euro şi au generat un profit operaţional de 289 milioane de euro.

La mijlocul lunii iunie, în prospectul de listare la bursă a Electrica, autorii documentului atrăgeau atenţia că Electrica nu va putea achiziţiona acţiuni la alte companii până ce nu va fi modificată o Ordonanţă de Urgenţă din 1997 cu privire la privatizarea societăţilor.

 ‘Conform OUG nr. 88/1997 cu privire la privatizarea societăţilor, o entitate la care Statul ori o autoritate a administraţiei publice locale deţine mai mult de 33% din totalul acţiunilor cu drept de vot în AGA nu poate fi cumpărător al acţiunilor în alte societăţi. Deşi formularea din lege nu este clară, se poate interpreta că restricţia se aplică pentru cumpărarea de acţiuni nu numai în cadrul unui proces de privatizare, ci şi în afara acestuia’, se arată în document.

Astfel că, până la modificarea legislaţiei, Electrica nu va putea cumpăra acţiuni la alte societăţi, preciza prospectul.

‘În cazul în care legea care interzice cumpărarea de acţiuni de către Electrica nu se modifică, acest lucru va limita strategia Grupului’, au adăugat autorii documentului.

Electrica mai deţine acum trei filiale de distribuţie: Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Transilvania Sud.