Noi obligații pentru producătorii de mâncare. Trebuie să creeze proceduri de trasabilitate pentru șase materii prime

Producătorii din industria alimentară și din industria mobilei precum și comercianții vor trebui în curând să pună în aplicare un nou Regulamt al UE ce vizează reducerea defrișărilor.

Pentru moment, sunt vizate companiile care folosesc șase materii prime- carnea de vită, lemnul, uleiul de palmier, soia, cafeaua și cacaua – și unele dintre produsele lor derivate – de exemplu, pielea, ciocolata sau mobilierul. Acestea vor fi obligate să identifice și să colecteze coordonatele geografice ale terenului unde au fost produse materiile prime pe care le introduc pe piață. Ulterior, vor avea diverse îndatoriri în funcție de nivelul de risc al statelor unde sunt terenurile respective. Cu acest scop, Comisia Europeană va opera un sistem de evaluare comparativă și  va identifica țările care prezintă un risc scăzut, standard sau ridicat de a produce materii prime sau produse care contribuie la defrișări sau care nu respectă legislația țării producătoare.

Spre exemplu, dacă achiziționează materii prime din zone cu risc scăzut, operatorii vor avea doar obligația de a fi diligenți. În schimb, trebuie să exercite un control sporit în cazul produselor care provin din zone cu risc ridicat.

Practic, noul regulament stabilește norme stricte și obligatorii de diligență pentru întreprinderile care doresc să introducă produse relevante pe piața UE sau să le exporte. Operatorii și comercianții vor trebui să dovedească atât faptul că produsele sunt realizate pe terenuri care nu au fost supuse despăduririlor după 31 decembrie 2020, cât și legale (conforme cu toate legile relevante aplicabile în vigoare în țara de producție).

Iar statele membre trebuie să se asigure că nerespectarea normelor conduce la sancțiuni.

„Operatorii acționează cu diligența necesară înainte de a introduce mărfuri și produse relevante pe piața Uniunii sau înainte de exportul acestora de pe piața Uniunii, pentru a asigura conformitatea acestora. În acest scop, aceștia utilizează un cadru de proceduri și măsuri, denumit în continuare „due diligence”, potrivit noului Regulament.

În sensul prezentului regulament, diligența necesară include:
(a) colectarea informațiilor și a documentelor necesare pentru a îndeplini cerințele
(b) măsurile de evaluare a riscurilor
(c) măsuri de reducere a riscurilor

Ce informații vor trebui să colecteze companiile

Operatorii vor trebuie să  colectează informații, documente și date care să demonstreze că mărfurile și produsele relevante sunt conforme. Trebuie, de asemenea, să păstreaze timp de 5 ani următoarele informații referitoare la mărfurile sau produsele relevante, susținute de dovezi:

• descrierea, inclusiv denumirea comercială și tipul de mărfuri și produse relevante, precum și, dacă este cazul, denumirea comună a speciei și denumirea științifică completă a acesteia;
• cantitatea (exprimată în masă netă și volum, sau în număr de unități) de mărfuri și produse relevante;
• identificarea țării de producție;
• coordonatele de geolocalizare, latitudinea și longitudinea tuturor parcelelor de teren pe care au fost produse mărfurile și produsele relevante, precum și data sau intervalul de timp al producției;
• numele, adresa de e-mail și adresa oricărei întreprinderi sau persoane de la care au fost aprovizionate cu mărfurile sau produsele relevante;
• numele, adresa de e-mail și adresa oricărei întreprinderi sau persoane căreia i-au fost furnizate mărfurile sau produsele relevante;
• informații adecvate și verificabile care să ateste că mărfurile și produsele relevante nu sunt defrișate;
• informații adecvate și verificabile care să ateste că producția s-a desfășurat în conformitate cu legislația relevantă a țării de producție, inclusiv cu orice acord care conferă dreptul de a utiliza zona respectivă în scopul producerii mărfii relevante.

La cererea autorităților, companiile trebuie să poată pune la dispoziția acestora informațiile, documentele și datele colectate.

Ce se întâmplă dacă se evaluează că riscul este mare

După ce verifică și analizează toate informațiile colectate și orice altă documentație relevantă, companiile trebuie să evalueze riscul ca cele șase materii prime să nu fie conforme cu cerințele regulamentului. Iar dacă nu pot demonstra că riscul de neconformitate este neglijabil, aceștia nu au voie să introducă marfa sau produsul relevant pe piața Uniunii și nici nu îl pot exporta, dacă este deja în posesia lor.

Operatorii trebuie să fie în măsură să demonstreze modul în care informațiile colectate au fost verificate în raport cu criteriile de evaluare a riscurilor stabilite prin regulament, modul în care a fost luată o decizie privind măsurile de reducere a riscurilor și modul în care operatorul a determinat gradul de risc.

Vor apărea noi sarcini pentru managementul din companii și obligația de auditare

Operatorii trebuie să dispună, de asemenea, de politici, controale și proceduri adecvate și proporționale pentru a atenua și gestiona în mod eficace riscurile de neconformitate a mărfurilor și produselor relevante identificate. Acestea includ:

• practicile de gestionare a riscurilor modelului, raportarea, evidența, controlul intern și gestionarea conformității, inclusiv, pentru operatorii care nu sunt IMM-uri, numirea unui responsabil cu conformitatea la nivel de conducere;
• o funcție de audit independentă pentru a verifica politicile, controalele și procedurile interne menționate pentru toți operatorii care nu sunt IMM-uri.Evaluările riscurilor sunt documentate, revizuite cel puțin o dată pe an și puse la dispoziția autorităților competente, la cerere.

Această trasabilitate strictă este menită să garanteze că pe piața UE intră numai produsele care nu contribuie la defrișări și că autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legislației din statele membre dispun de mijloacele necesare pentru a efectua verificări în acest scop.

Comisia a propus ca domeniul de aplicare al regulamentului să fie adaptat progresiv, prin reexaminarea și actualizarea periodică a listei de materii prime care intră sub incidența acestuia,

Când vor intra în vigoare noile norme

Recentul acordul politic provizoriu dintre Parlamentul European și Consiliu cu privire la regulamentul UE ce vizează reducerea defrișărilor este un nou pas spre reglementarea efectivă. Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte în mod oficial noul regulament, urmând a intra în vigoare. Operatorii și comercianții vor avea la dispoziție 18 luni pentru a pune în aplicare noile norme. Microîntreprinderile și întreprinderile mici vor beneficia de o perioadă de adaptare mai lungă, precum și de alte dispoziții specifice.

Acordul politic intervine la doar 12 luni de la propunerea Comisiei din 2021. Versiunea finală se bazează pe caracteristicile de bază propuse de Comisie, și anume: combaterea defrișărilor, indiferent dacă acestea sunt legale sau ilegale; cerințe stricte de trasabilitate care leagă produsele de bază de terenurile agricole pe care au fost produse; și un sistem de analiză comparativă la nivel național.

Odată adoptat și aplicat, noul act normativ va garanta astfel că ingrediente cheie introduse pe piața UE nu vor mai contribui la defrișarea și degradarea pădurilor în UE și în alte părți ale lumii. Având în vedere că UE este o economie și un consumator important al acestor mărfuri, acest pas va contribui la stoparea unei părți semnificative a defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, reducând, la rândul său, emisiile de gaze cu efect de seră și pierderea biodiversității.

Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) estimează că 23% din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (2007-2016) provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor. Aproximativ 11 % din totalul emisiilor provin din silvicultură și alte utilizări ale terenurilor, în principal din defrișări, în timp ce restul de 12 % reprezintă emisii directe din producția agricolă, cum ar fi cele provenite din creșterea animalelor și din îngrășăminte.

Potrivit preambulului Regulamentului, reglementările vor avea ca efect salvarea a 71 920 de hectare de pădure  anual, până în 2030. Acest lucru ar însemna, de asemenea, o reducere de cel puțin 31,9 milioane de tone metrice de emisii de carbon în atmosferă în fiecare an, datorate consumului și producției UE a produselor de bază relevante, care s-ar putea traduce în economii economice de cel puțin 3,2 miliarde EUR anual. În plus, se așteaptă ca regulamentul să contribuie în mod decisiv la protejarea biodiversității, la crearea unui nivel