Companiile de stat cu probleme ţin pe loc economiile din Balcani – Reuters

Închiderea companiei de stat cu datorii mari Aluminij Mostar este un simbol al provocărilor cu care se confruntă ţările din Balcani în încercarea de a-şi menţine în viaţă companiile de stat moştenite din perioada comunistă în era economiei de piaţă.

Deşi închiderea pare a fi singura opţiune pentru multe firme din Balcani susţinute cu subvenţii de la stat, liderii locali sunt interesaţi să salveze aceste companii care sunt mari angajatori într-o regiune unde doar 44% din populaţia în vârstă de muncă are un loc de muncă.

Pe lângă cei 900 de angajaţi, Aluminij Mostar dă de lucru pentru alţi aproximativ 10.000 de oameni angajaţi în lanţul de aprovizionare a combinatului, care include compania locală de căi ferate, compania producătoare de electricitate şi chiar şi portul Ploce din Croaţia, amplasat la o distanţă de 60 de kilometri sud de Mostar.

„Nu poţi pur şi simplu să închizi cea mai mare fabrică din ţară”, susţine Emil Coric, 34 de ani, care este inginer şef la Aluminij Mostar, unde a lucrat şi tatăl său înainte de a se pensiona. „Cineva trebuie să îşi asume responsabilitatea”, spune Emil Coric.

În Bosnia-Herţegovina, valoarea activelor deţinute de firmele de stat este echivalentă cu Produsul Intern Brut pe un an. În Croaţia şi Seria este de 90% respectiv 70%, potrivit Fondului Monetar Internaţional. În contrast, în Uniunea Europeană valoarea activelor deţinute de marile firme de stat este mai mică de 30% din PIB în majoritatea statelor şi chiar este mai mică de 10% în Germania, Olanda şi Marea Britanie, potrivit unui studiu al UE din 2016.

Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional şi potenţialii investitori consideră multe firme de stat din Balcani drept o povară economică, care consumă banii contribuabililor, pun start-up-urile competitiv în dezavantaj şi deseori favorizează clientelismul politic.

„Această situaţie nu este sustenabilă şi afectează în mod serios sectorul privat şi dezvoltarea economică în general”, afirmă Zsuzsanna Hargitai, director pentru Balcanii de Vest în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Aceasta a estimat că susţinerea companiilor de stat ineficiente costă Serbia, cea mai mare economie din regiunea Balcanilor de Vest, costă anual două procente din PIB.

Deşi autorităţile de la Belgrad au vândut un combinat siderurgic şi o mină de cupru către firme din China, subvenţionează în continuare nouă firme care au în total 15.000 de angajaţi. Numai grupul minier Resavica primeşte subvenţii de aproximativ 42 milioane de dolari pe an.

În Croaţia, producătorul de metale Djuro Djakovic, la care statul are o participaţie de 38%, vrea să obţină ajutorul statului pentru a plăti salariile restante. În cele din urmă Guvernul de la Zagreb a acordat o garanţie de 300 milioane kuna (44 milioane de dolari) pentru a ajuta compania şi a evita proteste în regiunea Slavonia.

În Bosnia-Herţegovina există mai multe companii de stat cu probleme. Fondul Monetar Internaţional estima anul trecut că multe din aceste firme sunt într-o situaţie financiară proastă, iar o restructurare fundamentală a acestor companii ar putea stimula PIB-ul cu până la trei puncte procentuale pe an.

Indiferent care va fi soarta combinatului Aluminij Mostar, guvernele din regiune se confruntă cu alegeri dificile cu privire la companiile de stat: să continue să sufere lovituri la buget de pe urma pierderilor firmelor de stat sau să adopte măsuri dureroase precum reduceri de personal şi restructurări.

Banca Mondială şi alte organisme recunosc că perspectiva aderării la UE este un stimulent pentru politicieni să adopte reforme dureroase însă aceste speranţe s-au diminuat după veto-ul exercitat de presedintele Franţei, Emmanuel Macron împotriva începerii negocierilor de aderare la UE de către Macedonia de Nord şi Albania. Oficialii din Balcani aşteaptă acum summitul european din luna mai pentru semnale mai promiţătoare din partea Bruxelles-ului.

Cu toate acestea, Ela Halilhodzic, 38 de ani, care a lucrat la departamentul financiar al combinatul de aluminiu de la Mostar a spus că nu are de gând să mai aştepte şi cel mai probabil îşi va căuta de lucru în străinătate. „Probabil voi pleca în Germania”, a spus Halilhodzic.