Companiile din România, printre cele mai sceptice din Europa de Est privind comportamentul de plată al clienţilor

Potrivit sursei citate, în 2018 comportamentul de plată al românilor a rămas acelaşi ca în anul 2017 în ceea ce priveşte plata la timp a facturilor. În prezent, 74% dintre facturi sunt plătite la timp, ceea ce este echivalent cu anul precedent, iar acest lucru s-ar putea datora faptului că firmele au menţinut acelaşi termen de plată ca în anul 2017 atât pentru clienţii persoane fizice (B2C), cât şi pentru clienţii persoane juridice (B2B).

„Motivul pentru care punctualitatea plăţilor în 2018 a rămas aceeaşi ca în 2017 ar putea fi scadenţa medie acordată, de 37 de zile, care nu s-a schimbat în 2018 comparativ cu anul precedent. În prezent, termenele de plată sunt aceleaşi din 2017: 68% dintre clienţii B2B au scadenţe de cel puţin 40 de zile, în timp ce doar 38% dintre clienţii B2C au acest privilegiu. Cu toate acestea, în ciuda menţinerii constante a numărului de plăţi efectuate la timp, România este una dintre ţările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia şi Slovacia”, precizează autorii studiului privind comportamentul de plată.

În ceea ce priveşte nivelul de creanţe neîncasate, acesta rămâne acelaşi ca în 2017, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparaţie, nivelul mediu de creanţe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic, respectiv 3%.

De asemenea, media plăţilor întârziate în România a scăzut la 22% în acest an, cu 1 punct procentual mai puţin decât în 2017.

„Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienţii B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăţilor de la proprii clienţi (74%), precum şi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (66%). În privinţa clienţiilor B2C (persoane fizice), aceştia întârzie cu plată sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidităţile (72%) şi supraîndatorării (59%)”, arată sursa citată.

În ceea ce priveşte consecinţele comportamentului de plată neadecvat, facturi neplătite de sute de mii de euro înseamnă pierderi care pot ajunge la milioane de euro pentru companiile implicate. Practic, potrivit studiului EOS, din cauza întârzierilor plăţilor, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (59%), probleme cu fluxul de numerar (42%) şi creşterea dobânzilor (38%).

Nu în ultimul rând, 17% dintre companiile din România chestionate au fost total de acord că din cauza plăţilor întârziate şi neplăţilor s-au simţit vulnerabile şi şi-au simţit existenţa ameninţată.

Potrivit autorilor documentului, în Europa de Est mai mult de una din trei companii colaborează cu furnizori externi de management al creanţelor. În 2018, colaborarea cu experţii în managementul creanţelor le-a returnat companiilor aproape 6% din totalul cifrei de afaceri, subliniază aceştia.

Cele mai multe companii din România folosesc lichidităţile recuperate de specialiştii în managementul creanţelor pentru a-şi plăti propriile datorii şi facturi (58%), în timp ce 55% dintre companii investesc aceşti bani în crearea de noi locuri de muncă şi securizarea celor existente. Aceasta înseamnă că furnizorii de colectare de creanţe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă.

„Colectarea de creanţe are, de regulă, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care aceasta îl joacă în economie nu este foarte vizibil. În ciuda acestui fapt, consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma sa, deoarece lichidităţile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creanţe contribuie la creşterea investiţiilor sau la crearea de noi locuri de muncă într-o societate”, afirmă Georg Kovacs, managing director al EOS KSI România.

După cum rezultă din studiu, la întrebarea „Companiile de colectare a creanţelor promovează un bun comportament de plată în societate”, 49% dintre companiile româneşti respondente au fost total de acord cu această afirmaţie, ceea ce face că România să fie cea mai optimistă ţară din Europa de Est cu privire la efectele pozitive pe care colaborarea cu furnizorii de servicii de colectare a datoriilor le-ar putea avea asupra comportamentului de plată.

În ceea ce priveşte colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanţe, aproape jumătate din companiile din România chestionate îşi administrează creanţele exclusiv intern sau în colaborare cu furnizori externi de colectare a creanţelor.

Referitor la noul Regulament General European de Protecţia Datelor (GDPR), 37% dintre companiile româneşti consideră relevant documentul şi precizează că acesta reprezintă o provocare pentru sectorul de management al creanţelor, în timp ce 34% consideră că GDPR este mai puţin sau deloc relevant pentru activitatea lor. Din perspectiva companiilor, GDPR va duce, în special, la creşterea cheltuielilor cu resursele umane (68%) şi la mai multe obligaţii referitoare la documentarea şi informarea în domeniul colectării creanţelor (69%).

În primăvara anului 2018, institutul independent de cercetare a pieţei Kantar TNS a intervievat 3.200 de companii din 17 ţări europene cu privire la practicile de plată locale. Studiul EOS, intitulat ‘Comportamente de plată europene 2018’, îşi propune să analizeze relaţiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată şi influenţa lichidităţilor asupra economiei europene. 200 de companii din Marea Britanie, Spania, Franţa, Danemarca, Grecia, România, Rusia, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Croaţia, Belgia, Elveţia, Cehia şi Germania au răspuns la întrebări despre propriile experienţe legate de plata facturilor, precum şi despre procesul de management al creanţelor şi cum este acesta gestionat.

EOS KSI România a fost fondată în anul 2002 şi din anul 2005 face parte din EOS Holding GmbH. Având 14 birouri regionale în toată ţara şi aproximativ 600 de angajaţi, EOS KSI este una dintre cele mai importante companii de colectare de creanţe din România.