Companiile est-europene de utilităţi iau cu asalt piaţa staţiilor de încărcare pentru automobilele electrice

Deocamdată cea mai mare reţea de staţii de încărcare rapidă în regiune este gestionată de firma privată GreenWay în Polonia şi Slovacia. Însă, în condiţiile în care UE vrea să reducă emisiile automobilelor cu 35% până în 2030, unele din cele mai mari companii est europene de utilităţi se pregătesc să intre şi ele pe această piaţă.

Grupul ceh CZ şi cel ungar MOL au anunţat deja că au de gând să extindă reţeaua de staţii de încărcare rapidă din regiune.

„Aceasta este direcţia în care se îndreaptă afacerile din domeniul electricităţii şi energiei. Dacă nu investim noi, altcineva o va face şi asta este o prelungire logică a afacerilor tradiţionale într-o nouă zonă”, a declarat Tomas Chmelik, preşedintele diviziei de tehnologii curate la CEZ.

Chmelik estimează că în 2020 vor fi aproximativ 10.000 de automobile electrice pe drumurile din Cehia şi aproximativ 250.000 în anul 2030. În aceste condiţii CEZ şi-a propus să îşi dubleze numărul de staţii de încărcare rapidă pe care le operează până la peste 150 de unităţi la finele lui 2019.

CEZ intenţionează să cheltuie aproximativ un miliard de coroane (44 milioane dolari) în următorii 10 ani, iar jumătate din bani ar urma să provină de la subvenţii, pentru a construi o reţea de staţii rapide de încărcare cu o capacitate de 50 kilowaţi (kW) pentru a face faţă cererii.

Grupul ceh CEZ se va concentra pe piaţa sa internă înainte de a se extinde în ţările unde operează deja, Polonia, Slovacia, Bulgaria, România şi Ungaria. Chmelik spune că CEZ ar putea face şi achiziţii pentru a creşte mai repede. „În mod logic vom urmări ţările în care suntem deja prezenţi. Companiile de utilităţi sunt interesate să construiască reţele pe termen lung şi mă aştept ca piaţa să se consolideze în următorii cinci ani”, a spus Tomas Chmelik.

Însă, în timp ce companiile mizează pe vehiculele electrice, există riscul ca guvernele din Europa Centrală şi de Est să reacţioneze cu întârziere pentru a stimula piaţa automobilelor electrice, care deja este mult în urma ţărilor din Europa Occidentală.

De exemplu, în Polonia, o ţară cu 40 milioane de locuitori şi cea mai mare economie din Europa de Est, sunt doar 2.981 de automobile electrice, potrivit firmei suedeze EV-volumes.com. În Ungaria sunt 3.128 de vehicule electrice şi 2.473 în Cehia în timp ce în Norvegia, liderul european pe segmentul automobilelor electrice, sunt deja 239.000 de vehicule electrice, iar în Germania sunt 198.000 de automobile electrice. Obiectivul autorităţilor poloneze este un milion de vehicule electrice în 2025, iar Ungaria are ca ţintă 30.000 de unităţi până în 2020.

„Miza este să fi primul care intră pe această piaţă. Până la urmă va avea loc o creştere a vânzărilor de automobile electrice în CEE astfel că firmele vor să aibă infrastructura pregătită pentru a-i satisface pe aceşti clienţi. Dacă investesc acum, vor fi mai puţine probleme în viitor cu veniturile potenţiale sau pierderile”, spune Ivan Kondratenko, analist la Frost & Sullivan.

Grupul petrolier ungar MOL a început deja să îşi revizuiască strategia pentru a se pregăti pentru o cerere mai mică de combustibili fosili în următorul deceniu, a declarat Peter Ratatics, cel care conduce divizia de consumer services a grupului ungar. Ratatics a dezvăluit că MOL intenţionează să investească 30 milioane de euro până în 2020, pentru a construi o reţea de până la 700 de staţii de încărcare în Ungaria, România, Croaţia, Slovenia, Slovacia şi Cehia. Această investiţie ar putea genera aproximativ 10-15% din afacerile tradiţionale de retail ale companiei în următorii 10 ani şi până la 50% până în 2040, a estimat Ratatics. În 2018 divizia de retail a grupului Mol ar urma să realizeze o cifră de afaceri de 420 milioane de dolari.

„Am ajuns la concluzia că din cauza modificării reglementărilor şi a comportamentului consumatorilor, piaţa de combustibili fosili se va modifica în următorul deceniu. Acest lucru va avea un impact semnificativ asupra afacerilor tradiţionale de petrol şi gaze ale MOL”, a spus Peter Ratatics.

În paralel, MOL împreună cu grupul german E.ON şi firmele HEP (Croaţia), Petrol (Slovenia), constructorul auto BMW şi divizia din Ungaria a grupului japonez Nissan sunt implicate într-un program subvenţionat de UE pentru a construi o reţea de până la 252 de staţii de încărcare rapidă în Cehia, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Slovenia şi România.

Şi jucătorii mai mici precum Greenway sunt interesaţi să utilizeze subvenţiile de la UE pentru a continua să se extindă şi a câştiga noi cote de piaţă. În timp ce MOL şi CEZ abia au început să construiască staţii de încărcare în ţările lor, Greenway vrea să aibă 630 de staţii de încărcare în Polonia până în 2020, şi alte 230 de staţii în Slovacia şi altor ţări din regiune. Ulterior, compania va ţinti Cehia şi Balcanii, a declarat fondatorul Peter Badik.

Atât companiile de utilităţi cât şi start-upurile din domeniul tehnologiei şi companiile petroliere se luptă între ele pentru a deveni jucătorii dominanţi în acest nou domeniu de business. Grupul bancar elveţian UBS estimează că în următorii opt ani vor trebui cheltuite 360 miliarde de dolari pentru a pune la punct o infrastructură globală de încărcare care să ţină pasul cu vânzările de vehicule electrice.