Companiile franceze unde statul are acţiuni au pierdut 124,3 mld. euro în timpul mandatului Sarkozy

Grupuri precum Electricite de France, Air France-KLM sau France Telecom, proprietarul Orange, au avut performanţe mai slabe decât concurenţii din alte ţări în timpul mandatului lui Sarkozy, notează agenţia.

Valoarea participaţiilor deţinute de statul francez la companii listate la bursă a scăzut cu 66% din 16 mai 2007, data învestirii preşedintelui Nicolas Sarkozy, în timp ce indicele CAC 40 al bursei de la Paris a coborât cu 48%.

Investitorii se aşteaptă la perpetuarea situaţiei indiferent de rezultatul alegerilor din 22 aprilie – 6 mai, deoarece şomajul este la maximul ultimilor 12 ani, iar puterea de cumpărare a populaţiei este o temă fundamentală a campaniei electorale.

„Statul va favoriza liniştea socială în defavoarea acţionarilor minoritari. Nu aici vrei să investeşti. Nu cred că statul caută să creeze valoare la aceste companii”, comentează Alexandre Hezez, director de investiţii la compania franceză Convictions Asset Management, care administrează active de 681 milioane euro.

Valoarea totală a participaţiilor guvernului francez la diverse companii, de la producători de energie ca EDF, GDF Suez şi Areva la gigantul EADS, părintele Airbus, sau la Aeroports de Paris, France Telecom, Air France-KLM, Renault sau Safran, a atins joi un nou minim istoric, de 63,7 miliarde euro, de la vârful de 224 miliarde euro înregistrat în 2007.

Sarkozy şi principalul contracandidat în alegeri, socialistul Francois Hollande, nu au indicat că vor să reducă participaţiile deţinute de stat la companii.

Potrivit sondajelor, cei doi vor câştiga umăr la umăr primul tur de scrutin, care va avea loc duminică, însă la 6 mai victoria îi va reveni lui Hollande.

„Ca investitor, nu aş băga bani într-o companie unde este implicat statul pentru că nu aş putea influenţa deciziile. Tarifele pot fi stabilite de stat, pieţele sunt reglementate, avem puţine atuuri. Participaţiile statului nu sunt un plus”, comentează Roland Fernet, şeful KBL Richelieu Gestion, din Paris.

Din poziţia de acţionar principal al Electricite de France şi GDF Suez, statul a limitat spaţiul de manevră al companiilor de utilităţi în privinţa creşterii tarifelor, perspectivă nepopulară în rândul oricărui electorat.

În timpul mandatului lui Sarkozy, preţurile la electricitate plătite de populaţie au crescut cu 15%, faţă de o majorare de 29% în aceeaşi perioadă în Germania, unde tarifele sunt stabilite liber de către companiile de utilităţi.

Acţiunile EDF au scăzut cu 76% de la învestirea lui Sarkozy, în timp ce titlurile gigantului german E.ON au coborât cu 54%.

Sarkozy a limitat sau prevenit de asemenea, de mai multe ori, creşterea preţului gazelor livrate de GDF Suez, forţând compania să absoarbă o parte din creşterea costurilor.

GDF Suez estimează că „deficitul de tarif” a redus profitul grupului cu 2 miliarde euro de la jumătatea anului 2007.

Acţiunile GDF au scăzut cu 49% în timpul guvernării Sarkozy, faţă de o corecţie de numai 9% pentru principalul furnizor de gaze din Marea Britanie, Centrica.

Damien de Saint-Germain, analist la banca Credit Agricole, consideră că statul nu le va permite celor doi furnizori să crească semnificativ tarifele la electricitate şi gaze după alegeri.

Statul francez deţine 84,4% din acţiunile EDF şi 36% din GDF Suez.

În 2009, Sarkozy l-a numit pe Henri Proglio în funcţia de director general al EDF, înlocuind-ul pe Pierre Gadonneix, care a cerut o majorare a tarifelor de 20% eşalonată pe trei ani. Proglio s-a numărat printre susţinătorii lui Sarkozy care au sărbătorit în mai 2007 victoria preşedintelui ales la un restaurant de pe bulevardul Champs Elysees, potrivit Bloomberg.

Proglio a avut o dispută cu Anne Lauvergeon, director general al Areva, cel mai mare constructor de reactoare nucleare din lume. Neînţelegerile dintre cei doi au întârziat o majorare de capital de 3 miliarde euro cerută de Lauvergeon încă din 2004, pentru extinderea operaţiunilor. Areva a atras în final doar 900 milioane euro, în decembrie 2010.

Sarkozy a refuzat anul trecut să reînnoiască mandatul de director general al lui Lauvergeon, care s-a numărat printre consilierii fostului preşedinte Francois Mitterrand, venit din rândul socialiştilor. Noul CEO al Areva, Luc Oursel, a fost instruit să nu taie locuri de muncă din Franţa în cadrul programului de redresare a companiei.

Hollande, favoritul din sondaje al alegerilor din 6 mai, vrea să reducă dependenţa Franţei de energia nucleară, strategie care ar afecta veniturile atât la Areva, cât şi la EDF, care deţine cele aproximativ 60 de reactoare nucleare din Franţa.

Guvernul coordonat de Sarkozy a impus apoi o taxă specială operatorilor telecom şi a acordat o licenţă de frecvenţe mobile către un nou intrat pe piaţă, declanşând un război al preţurilor la începutul acestui an.

Acţiunile France Telecom au scăzut cu 54% în ultimii cinci ani, în timp ce titlurile Deutsche Telekom au coborât cu 32%.

Statul francez are 27% din acţiunile France Telecom, grupul care deţine operatorul de telefonie mobilă Orange.

Ralph Bruneau, analist la Ofi Asset Management Paris, care adminsitrează active de 47 miliarde euro, consideră că performanţele slabe ale acestor companii nu reflectă neapărat influenţa statului, cât dependenţa lor de piaţa autohtonă.

Acţiunile EADS au crescut cu 37% în mandatul lui Sarkozy, compania bucurându-se de o explozie a comenzilor de aeronave civile Airbus în regiunea Asiei şi Orientului Mijlociu.

Totodată, titlurile producătorului de motoare pentru aeronave Safran au urcat cu 38%.

Reorganizarea companiei de soluţii electronice de apărare Thales a limitat scăderea acţiunilor acesteia la 39% în ultimii cinci ani, faţă de o prăbuşire de 83% pentru concurentul italian Finmeccanica, unde guvernul de la Roma are 32% din titluri.

Totuşi, intervenţionismul statului francez creează instabilitate, consideră Bruneau.

Guvernul a instruit constructorii auto Renault şi PSA Peugeot Citroen să nu reducă producţia din Franţa şi să limiteze la minimum concedierile, când cele două companii doreau să se extindă către pieţe cu costuri mai reduse de producţie. Statul are 15% din acţiunile Renault, dar nu este acţionar la PSA.

Sarkozy l-a convocat în noiembrie la Palatul Elysee pe directorul general al PSA, Philippe Varin, cerându-i să revină asupra planurilor de a concedia peste 6.000 de angajaţi. În 2010, Renault a revenit asupra unei propuneri de a construi următoarea variantă a modeului Clio exclusiv în Turcia, după ce Sarkozy s-a opus public acestei variante.

Preşedintele a justificat intervenţiile în industria auto făcând referire la împrumuturile de 6 miliarde euro acordate de statul francez celor doi constructori auto în timpul crizei financiare din 2008-2009.

Investitorii consideră că aceste incidente ridică semne de întrebare privind cine conduce companiile. Acţiunile Renault au scăzut cu 66% în timpul mandatului lui Sarkozy, în timp ce gigantul german Volkswagen a câştigat 7%.

Titlurile PSA s-au prăbuşit în aceeaşi perioadă cu 82%, forţând compania să deruleze în acest an o emisiune de acţiuni prin care grupul american General Motors a dobândit 7% din companie.

Air France, unde statul francez are 16% din acţiuni, a avut o soartă similară. În timp ce Lufthansa a efectuat concedieri masive la Austrian Airlines, iar British Airways şi-a anunţat intenţia de a elimina 1.200 de locuri de muncă după preluarea diviziei neprofitabile BMI a grupului german, Air France, salvată de stat de la faliment în anii ’90, a fost constrânsă să evite concedierile când a prezentat, în ianuarie, un plan de reduceri de cheltuieli de un miliard de euro.

Acţiunile operatorului aerian au pierdut 90% în timpul mandatului lui Sarkozy, capitalizarea companiei fiind acum de un miliard de euro, faţă de o datorie netă de 6,5 miliarde euro.