„Modificările inopinate şi excesive ale cadrului fiscal sunt de natură să pună în pericol atât industria petrolieră locală, cât şi climatul investiţional, transmiţând semnale negative întreg mediului de afaceri cu privire lipsa de stabilitate şi credibilitate”, arată asociaţia, într-un comunicat, potrivit News.ro.
Membrii ROPEPCA spun că, prin aplicarea impozitării suplimentare exclusiv la producţia internă, aceasta va fi defavorizată în raport cu sursele din import.
„Având în vedere dependenţa de o singură sursă de import – Federaţia Rusă – această formă de discriminare afectează direct şi securitatea energetică naţională. Această tendinţă este confirmată şi de cele mai recente cifre publicate de Institutul Naţional de Statistică: România a importat 537.000 tep de gaze naturale utilizabile în T1 2017, cu 332% mai mult decât în perioada similară din 2016, în timp ce producţia locală este în descreştere, companiile fiind nevoite să închidă sonde”, mai spun reprezentanţii ROPEPCA.
Ei subliniază că liberalizarea preţului gazelor naturale nu este un fenomen care să justifice o taxă adiţională, ci reprezintă implementarea unui obiectiv asumat de România la nivel european pentru a trece la o stare de normalitate pentru o piaţă liberă şi într-un context de piaţă europeană unică.
„În plus, majorarea cotei nu este justificată în raport cu nivelul actual de impozitare a industriei în România”, adaugă asociaţia.
Conform unui recent studiu Deloitte, în timp ce rata medie efectivă a redevenţelor şi a altor impozite similare raportate la venituri a crescut în România de la 15% în 2014 la 17,5% în 2016, media impozitării în Europa (exclusiv zăcământul Groeningen din Olanda care are un regim fiscal special) a scăzut de la 9,3% în 2014 la 7,9% în 2015.
„În ultimii ani, ROPEPCA a fost permanent deschisă la consultări cu autorităţile cu privire la un nou cadru fiscal aplicabil industriei petroliere. Orice modificare inopinată, fără consultări şi analiză, precum intenţia Parlamentului de majorare şi prelungire nedeterminată a impozitării suplimentare a venitului din liberalizarea preţurilor la gaze naturale desconsideră dialogul pe acestă temă din ultimii patru ani şi pune sub semnul întrebării credibilitatea şi stabilitatea mediului de afaceri din România”, afirmă Mark Wagley, preşedintele în exerciţiu al ROPEPCA.
În dezbaterea Parlamentului se mai află o propunere de modificări care au potenţial impact negativ asupra stabilităţii cadrului legislativ aplicabil industriei petroliere, inclusiv obligaţia ca toate gazele naturale să fie comercializate pe o singură platformă.
„Pe lângă amendamentele cu privire la instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementarii pieţei de gaze naturale, suntem îngrijoraţi şi de recentele discuţii cu privire la obligaţia pentru producătorii de gaze naturale de a comercializa întreaga cantitate produsă domestic exclusiv pe platforma de tranzacţionare pentru o perioadă nelimitată de timp, obligaţie regăsită în amendamentele propuse spre modificarea şi amendarea Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012”, precizează preşedintele ROPEPCA.
El consider că obligaţia propusă reprezintă restricţii asupra acordurilor comerciale bilaterale agreate prin negociere directă, asupra livrărilor trans-frontaliere de gaze naturale agreate prin negociere directă, „reprezentând în fapt o interdicţie asupra comerţului de gaze naturale bilateral direct cu furnizori, traderi şi consumatori din alte state membre, exportului de gaze naturale şi a dreptului producătorilor de a dispune liber de gazul natural produs, precum şi un tratament discriminatoriu faţă de producătorii locali de gaze naturale, în raport cu cei străini, cărora nu li se aplică aceste obligaţii”.
ROPEPCA punctează că orice schimbări semnificative aduse cadrului de piaţă al industriei petroliere trebuie să fie supuse unor analize de impact şi să se aloce suficient timp pentru consultări ample cu industria, astfel încât să fie atât în interesul industriei, cât şi al statului pe termen lung şi, deci, să securizeze economia şi aprovizionarea cu energie.