Agenția Internațională pentru Energie tocmai a estimat că investițiile globale vor crește cu 6,5% în acest an, ajungând la 2,79 de trilioane de dolari, din care 1,74 de trilioane de dolari sunt destinate energiei curate (care include energia nucleară), iar restul reprezintă combustibilii fosili. Sectorul energiei solare ar urma să depășească pentru prima dată producția de petrol, cu 382 de miliarde de dolari atrase, față de 371 de miliarde de dolari.
Dar o parte din această schimbare reflectă, de fapt, investițiile în energie verde ale marilor companii petroliere – Sinopec, Saudi Aramco, Shell și BP și ExxonMobil, printre altele. Unele dintre acestea au recunoscut importanța energiilor regenerabile cu zeci de ani în urmă. De exemplu, Equinor și TotalEnergies s-au rebranduit și ele.
Concurenții lor mai mici, din Europa de Sud-Est și nu numai, încearcă să le ajungă acum din urmă. Doar în decurs de aproximativ o săptămână, au fost dezvăluite o serie de proiecte și investiții în domeniul energiei regenerabile.
OMV Petrom a semnat un contract de finanțare prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență al României pentru construirea unui sistem electrolizator de 20 MW pentru producerea de hidrogen verde. Ministerul Energiei a aprobat până la 39 de milioane de euro, în timp ce întreaga investiție este estimată la 74 de milioane de euro.
Amplasamentul instalației, care ar trebui să fie finalizată în 2025, se află în rafinăria de petrol Petrobrazi, la nord de București. Compania a declarat că va produce 2.600 de tone de hidrogen verde pe an.
OMV Petrom, deținută majoritar de OMV din Austria, a subliniat că are oportunitatea de a deveni principalul jucător integrat pe piața de hidrogen din România. În planul său de investiții de 11 miliarde de euro pentru actualul deceniu, a alocat mai mult de 35% pentru proiecte cu emisii reduse și zero de carbon.
În Ungaria vecină, Grupul MOL a ajuns la un acord pentru a cumpăra de la BayWa o centrală electrică pe biogaz de 4 MW în Szarvas. Aceasta procesează peste 40 000 de tone de deșeuri pe an provenite din producția de carne, 53 000 de tone de deșeuri reziduale (cum ar fi gunoiul de grajd) și aproximativ 18. 000 de tone de substrat agricol. Instalația are o producție anuală de 12,5 milioane de metri cubi de biogaz.
Compania elenă Motor Oil Hellas a declarat că a achiziționat 75% din Unagi, care la rândul său deține o participație de 51% în trei firme de proiecte cu un portofoliu de energie solară cu o capacitate nominală de 1,9 GW. Tranzacția a fost convenită prin intermediul noii subsidiare a companiei petroliere, Motor Oil Renewable Energy sau MORE.
Locațiile se află în regiunea Macedonia și în Grecia Centrală. Public Power Corp. (PPC) a semnat anul trecut un acord privind achiziționarea a 49% din același grup de proiecte. Acestea sunt controlate prin intermediul PPC Renewables.
Compania croată de petrol și gaze INA – Industrija nafte, deținută de MOL, tocmai a devenit producător de energie regenerabilă. Centrala sa solară Virje, cu o capacitate nominală de 10,2 MW și o conexiune la rețea de 9 MW, a intrat în faza de testare.
Este a doua cea mai mare instalație fotovoltaică din țară. Se estimează că Virje va produce 12,2 GWh pe an. Președintele Consiliului de Administrație, Péter Ratatics, a subliniat ambițiile firmei în ceea ce privește energia geotermală, energia eoliană offshore și producția de hidrogen verde, precum și dezvoltarea, în următorii zece ani, a proiectelor de captare și stocare a dioxidului de carbon pentru câmpurile petroliere epuizate.
„Prin punerea în funcțiune a primei noastre centrale solare, facem istorie la INA și facem un pas spre un viitor mai verde și mai sustenabil al activității noastre. INA depune eforturi semnificative pentru a moderniza lanțul valoric tradițional cu diverse proiecte profitabile de energie regenerabilă”, a declarat Ratatics.
La începutul acestei luni, compania a obținut un grant de 252.500 de euro aprobat prin intermediul Connecting Europe Facility (CEF), al Uniunii Europene, pentru a studia fezabilitatea instalării unui parc eolian offshore de 300 MW în nordul Adriaticii. Zona cercetată se întinde pe o suprafață de 2.200 de kilometri pătrați între Pula, în Istria, și orașul italian Ravenna.
„Dacă rezultatul studiilor este pozitiv și sub rezerva deciziei finale de investiție a proiectului, construcția parcului eolian ar putea începe în 2026, pentru o lansare a operațiunilor comerciale în 2029. Acest lucru va îmbunătăți semnificativ securitatea aprovizionării cu energie a ambelor țări și va crește capacitatea de generare a energiei regenerabile”, a declarat Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA).
Potențialul de energie eoliană offshore al Croației este estimat la 25 GW.
Niciuna dintre companiile din regiune menționate mai sus nu face chiat primii pași în sfera energiilor regenerabile, dar știrile recente pot indica o accelerare a investițiilor.
Compania Petrol din Slovenia și-a diversificat activitățile, de la distribuția de combustibili fosili la electricitate și încălzire urbană, precum și la proiecte de eficiență energetică și de energie regenerabilă.
HELLENiQ Energy, cu sediul în Grecia, cunoscută anterior sub numele de Hellenic Petroleum sau HELPE, operează cea mai mare centrală solară din Balcani și intenționează să intre în jocul eolian offshore în țara sa de origine.
Compania națională petrolieră a Serbiei, NIS, lucrează la proiecte de hidrogen verde și albastru. Planul său de a instala centrala eoliană Plandište de 102 MW este însă înghețat de ani de zile.
Zarubezhneft a instalat un parc solar de 1 MW pe locul defunctei sale rafinării RNB din Brod, în Bosnia și Herțegovina.