Chiar înaintea României se află Grecia, statul din UE cel mai lovit de criza financiară, care a urcat însă de pe 58 anul trecut.
România a fost inclusă în studiul World Competitiveness Yearbook realizat de IMD în anul 2003, când a consemnat şi cea mai bună clasare de până acum, pe locul 43.
Competitivitatea economică a României s-a înrăutăţit ulterior, dar s-a apropiat din nou de acest nivel în 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, când s-a situat pe 44. România a consemnat o cădere majoră în 2009, cu un declin de nouă locuri, până pe 54. La finele lui 2011 România se plasa pe poziţia a 53-a.
Provocările României în acest an sunt consolidarea stabilităţii economice, menţinerea atractivităţii pentru investiţii, creşterea potenţialului de inovare al companiilor, în special IMM-uri, îmbunătăţirea ratei de atragere a fondurilor europene, precum şi continuarea restructurării sistemelor de educaţie şi sănătate, se arată în raport.
Clasarea din 2013, pe 55 din 60 de ţări, este printre cele mai slabe pentru un stat membru UE. Doar Bulgaria, pe 57, faţă de 54 anul trecut, se situează mai slab decât România. Topul include 25 de state din UE, excepţiile fiind Malta şi Cipru.
Faţă de anul trecut, în studiu a fost inclusă o singură nouă ţară, Letonia, pe poziţia 41, contribuind astfel la acentuarea declinului României.
Statele Unite au cea mai competitivă economie din lume, urmate de Elveţia, Hong Kong, Suedia, Singapore, Norvegia, Canada, Emiratele Arabe Unite, Germania şi Qatar.
Pe ultimele cinci poziţii, imediat după România, se află Iordania (56), Bulgaria (57), Croaţia (58), Argentina (59) şi Venezuela (60).
Statele din Europa Centrală şi de Est se află în a doua jumătate a clasamentului.
Cea mai competitivă este Lituania (31), urmată de Polonia (33), Cehia (35), Estonia (36), Letonia (41), Rusia (42), Slovacia (47), Ucraina (49), Ungaria (50), Slovenia (52), Grecia (54), România (55), Bulgaria (57) şi Croaţia (58).
IMD foloseşte la determinarea competitivităţii peste 300 de criterii, privind economia, eficienţa autorităţilor şi mediului de afaceri, precum şi infrastructura. Datele statistice sunt completate anual cu un sondaj la care participă directori de companii din ţările analizate. Pentru ediţia din 2013, au fost consultaţi 4.200 de directori executivi, în medie 70 pentru fiecare din economiile incluse în studiu.
Statele incluse în raport sunt selectate în funcţie de impactul asupra economiei mondiale şi disponibilitatea datelor necesare pentru comparaţie.