Decizia a fosta adoptată în unanimitate la încheierea unei reuniuni excepţionale de trei zile a Adunării Mondiale a Sănătăţii, principalul organ de conducere al OMS care reuneşte totalitatea membrilor săi.
Acest acord „reprezintă un angajament comun privind consolidarea prevenţiei şi a pregătirii unui răspuns la pandemii, ţinând cont de lecţiile pe care le-am învăţat”, a declarat ambasadoarea australiană la ONU, Sally Mansfield, la prezentarea textului.
Textul a fost propus de peste zece ţări, printre care cele ale Uniunii Europene şi Statele Unite. Ţările membre au ajuns deja la un acord de principiu duminică privind adoptarea acestui document.
Membrii OMS vor studia în continuare elaborarea unui cadru juridic şi vor decide dacă acest instrument internaţional va fi coercitiv, similar sau nu unui tratat. Unele ţări, precum SUA, s-au arătat deja reticente faţă de un tratat.
Propunerea unui instrument internaţional coercitiv – susţinut de directorul general Tedros – a fost deja prezentat la sfârşitul lunii martie într-un manifest semnat de liderii de pe cele cinci continente, printre care preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic Boris Johnson , preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa şi preşedintele chilian Sebastian Pinera.
Rămâne însă un drum lung de parcurs înainte ca un tratat sau un alt instrument internaţional vizând pandemiile să poată vedea lumina zilei.
Proiectul de acord prevede, într-o primă perioadă, crearea unui „organ interguvernamental” în vederea redactării şi negocierii „unei convenţii, un acord sau unui alt instrument internaţional al OMS pentru „prevenirea şi pregătirea unei riposte împotriva pandemiilor”.
Un raport intermediar este aşteptat în mai 2023, urmat de concluzii în mai 2024.