Acest nivel, neegalat de mai multe milioane de ani, reprezintă un semnal care atestă o încălzire îngrijorătoare a planetei noastre.
Măsurătorile, efectuate deasupra vulcanului Mauna Loa din Hawaii, au indicat joi o concentraţie de CO2 de 400,03 ppm. Această valoare a calităţii aerului de deasupra Oceanului Pacific este considerată pentru moment ca fiind „preliminară”, afirmă experţii de la NOAA. Un instrument de măsurare administrat de Institutul oceanografic Scripps din San Diego nu a depăşit deocamdată valoarea de 400 ppm, cea mai recentă măsurătoare a sa indicând joi 399,73 ppm.
Aceste date reprezintă unul dintre cele mai importante elemente care demonstrează rolul jucat de om în procesul de încălzire a planetei. De la primele măsurători, care indicau 316 ppm în 1958, curba acestui parametru a crescut fără întrerupere. Înainte de revoluţia industrială şi de folosirea masivă a energiei obţinute din resurse fosile, valoarea acestui parametru nu a trecut de 300 ppm pe parcursul a cel puţin 800.000 de ani, potrivit analizelor efectuate de oamenii de ştiinţă pe o serie de eşantioane recoltate din gheaţa polară.
„Ultima dată când planeta a cunoscut o concentraţie de CO2 de peste 400 ppm s-a întâmplat în urmă cu circa 3 miliarde de ani, atunci când temperatura globală era cu două sau trei grade Celsius mai ridicată decât în epoca pre-industrială”, a declarat Bob Ward, directorul de comunicare de la Institutul de cercetări Grantham în domeniul schimbărilor climatice şi a mediului, afiliat London School of Economics and Political Science.
„Calotele polare erau mai mici şi nivelul mărilor era cu 20 de metri mai înalt decât astăzi. Suntem pe cale să creăm un climat preistoric în care societatea noastră va trebui să facă faţă unor riscuri uriaşe şi potenţial catastrofale”, a adăugat Bob Ward.
Obiectivul fixat de comunitatea internaţională este de a limita încălzirea globală cu cel mult 2 grade Celsius în raport cu nivelul preindustrial, un prag dincolo de care oamenii de ştiinţă avertizează în legătură cu o busculare a sistemului climatic global, care va antrena o suită de evenimente meteorologice extreme. Valorea de 400 ppm de CO2 plasează deja Terra pe traiectoria unei încălziri medii de 2,4 grade Celsius, potrivit celui mai recent raport întocmit de Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC).
După părerea lui Michael Mann, specialist în climatologie la Universitatea Penn State, principala problemă o reprezintă viteza cu care cresc concentraţiile de CO2. „Nu există niciun precedent în istoria Terrei în care să fi asistat la o creştere atât de abruptă a concentraţiei de gaze cu efect de seră”, spune acest expert.
„Natura a avut nevoie de sute de milioane de ani pentru a modifica concentraţia de CO2 prin intermediul unor procese naturale, precum depozitarea carbonului. Iar noi, noi le dezgropăm, dar nu în 100 de milioane de ani. Le dezgropăm şi le ardem de 100 de ani, de un milion de ori mai repede”, a subliniat Michael Mann.
Dioxidul de carbon face parte din grupa gazelor cu efect de seră. Razele Soarelui intră în atmosferă şi lovesc suprafaţa terestră. Aceasta reemite acea căldură sub forma radiaţiei infraroşii. Însă, acumulându-se în atmosferă, gazele cu efect de seră formează un fel de înveliş în jurul Terrei care reţine această radiaţie în infraroşu. Acest „clopot” înmagazinează căldura, iar clima se încălzeşte. Încălzirea globală declanşează topirea calotelor polare, a banchizei, a gheţarilor, provocând o creştere a nivelului oceanelor şi influenţează intensitatea cicloanelor şi a uraganelor.