Numai cardinalii cu vârsta sub 80 de ani la deschiderea perioadei de ‘Sede Vacante’, la 28 februarie, după renunţarea lui Benedict al XVI-lea la Pontificat, sunt autorizaţi să voteze.
Sunt 117 în această situaţie, însă doi dintre ei nu vor participa la Conclav: cardinalul indonezian Julius Riyadi Darmaatmadja, din motive de sănătate, şi cardinalul britanic Keith O’Brien, care a renunţat după ce a fost pus în cauză pentru ‘comportament sexual’ nepotrivit.
Aceşti reprezentanţi ai Bisericii se vor întruni la Vatican, în celebra Capelă Sixtină, pentru a-l alege pe succesorul lui Benedict al XVI-lea.
Dintre ei, 48 au fost numiţi cardinali de papa Ioan Paul al II-lea, iar 67, de Benedict al XVI-lea.
Dintre cei 115 cardinali electori, Europa are partea leului, cu 60 de prinţi ai Bisericii, printre care 28 de italieni. America Latină ocupă locul al doilea, cu 19 cardinali, urmată de America de Nord, care are 14. În Africa sunt 11 cardinali, Asia are 10, iar Oceania doar unul, în persoana arhiepiscopului de Sydney, Monseniorul George Pell.
Cel mai tânăr dintre ei este cardinalul indian Baselios Thottunkal, 53 de ani, iar cel mai în vârstă este germanul Walter Kasper, care a împlinit 80 de ani la 5 martie.
Cel mai în vârstă cardinal în viaţă este italianul Ersilio Tonini, născut în iulie 1914.
Mai multe personalităţi puternice participă la reuniunile care preced Conclavul şi unele dintre ele vor participa şi la alegerea noului papă.
Este vorba, mai întâi, de ‘grupul italian’, care cuprinde mai mulţi cardinali foarte influenţi precum Angelo Sodano, decan al Colegiului cardinalilor şi fost secretar de stat al Vaticanului, care nu va vota deoarece a trecut de vârsta de 80 de ani, şi fostul şef al episcopilor italieni, Camillo Ruini.
Sunt, apoi, votanţii, Tarcisio Bertone, actual secretar de stat şi camerling, adică ‘papă interimar’, Angelo Scola, arhiepiscop de Milano, considerat unul dintre principalii ‘papabili’, sau Giovanni Battista Re, decan al conclavului.