Concordia a trimis o scrisoare deschisă Parlamentului și Guvernului în care cere adoptarea cadrului legal pentru facilitarea folosirii pe scară largă a semnăturii electronice

Unul dintre cele mai mari obstacole în orice ține de digitalizare îl reprezintă imposibilitatea utilizării pe scară largă a semnăturii electronice. Fără un cadru legal modern, care să facă semnătura electronică ușor de folosit și disponibilă cu costuri reduse pentru cetățeni și companii, orice tranzacție economică și orice interacțiune cu statul vor continua să însemne un timp pierdut inutil, hârtie consumată și întârzieri frustrante.

Legea care reglementează în prezent semnătura electronică datează din 2001, când această tehnologie era de-abia la început. Concordia a ridicat cu fiecare ocazie în ultimii ani necesitatea adaptării cadrului legal la realitățile din prezent, când nevoia operatorilor economici de a putea încheia de la distanță acte juridice între ei, cu consumatorii sau în interacțiunea cu statul a devenit stringentă din perspectiva rapidității și frecvenței cu care au loc operațiunile economice.

Parlamentul a inițiat de curând o propunere de lege care s-o înlocuiască pe cea veche și să reglementeze unitar folosirea semnăturii electronice. Ne bucurăm să vedem într-un final acest pas făcut. În același timp, vedem că proiectul legii riscă să nu aducă progres față de situația din prezent, deși filosofia legislației europene în materie (Regulamentul eIDAS 910/2014) merge în direcția accesibilizării utilizării semnăturii electronice în cât mai multe contexte, iar majoritatea statelor europene au legislații mult mai progresiste la acest capitol.

Există trei tipuri de semnături electronice: simple, avansate și calificate. Fiecare dintre acestea face dovada consimțământului într-o ierarhie bazată pe tehnica folosită pentru generare, de la cele mai sigure pentru acte juridice complexe, la cele mai simple pentru acte de importanță mai mică. În prezent, numai cea calificată este, din punct de vedere legal, echivalentul semnăturii fizice pe hârtie.

Pentru o economie concurențială cu dinamică tranzacțională rapidă, care vine la pachet cu creștere economică pentru toată lumea, și mai ales pentru confortul fiecăruia de a încheia acte juridice la distanță, este important să se accesibilizeze utilizarea semnăturii electronice, prin consacrarea unei valori juridice mai ridicate semnăturii electronice avansate și prin reglementarea mai democratică a celor care o pot furniza.

Am apreciat faptul că propunerea legislativă a fost elaborată împreună cu instituțiile cu responsabilități în domeniu – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Ministerul Afacerilor Interne – și cu reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri, printre care semnatarii prezentei scrisori, reuniți în grupul de lucru „Law and Technology Lab”. Lucrările grupului s-au finalizat cu un acord larg între participanți, din care a rezultat forma inițiativei care să intre pe fluxul legislativ în Parlament.

În ciuda acestui fapt, observăm amendamente actuale care vin să pericliteze eforturile de până acum și să modifice consensul. Ne îngrijorează faptul că discuțiile din prezent pe marginea proiectului merg în direcția restrângerii pieței de furnizare a semnăturilor electronice. Acestea vizează păstrarea unei valori juridice reale strict pentru cea mai scumpă și greu de folosit semnătură, cea calificată, și consacrarea unei valori foarte restrânse și sever condiționate pentru semnătura avansată, precum și prin impunerea unor condiții de certificare și autorizare draconice pentru furnizori. Aceste cerințe, presupunând garanții financiare foarte ridicate pentru prestatori, impun bariere nejustificate pentru operatorii care urmăresc să intre pe piață.

Considerăm că ele reprezintă măsuri neconcurențiale, care vor împiedica dezvoltarea unor tehnologii inovative apte să conducă la soluții cu costuri reduse și ușor de utilizat.

Restrângerea valorii juridice echivalente cu semnătura olografă pentru un singur tip de semnătură (cea calificată) aduce costuri ridicate și procedee îngreunate pentru multe documente care nu necesită să fie semnate cu un mijloc atât de complicat. Această opțiune nu face decât să susțină birocrația excesivă din România, care cauzează o pierdere enormă de timp, bani și efort zilnic, atât pentru cetățean, cât și pentru autoritatea publică și funcționari.

Nu în ultimul rând, această restrângere creează riscul de a încetini viteza tranzacțională în economie pentru toate sectoarele de activitate și de a supraîncărca instanțele de judecată.

Concordia solicită Parlamentului să chibzuiască felul în care va da valoare juridică semnăturii electronice avansate și celei simple, astfel încât atât companiile, cât și cetățenii, să poată beneficia de pe urma încheierii actelor juridice la distanță cu ușurință. Cerem, de asemenea, Guvernului și instituțiilor statului să sprijine Parlamentul în adoptarea acestei viziuni care democratizează semnătura electronică.

România nu se va putea digitaliza în ritmul și în felul în care ne dorim cu toții fără să avem acces la semnături electronice ușor de folosit și cu costuri reduse pentru toată lumea.

Scrisoare este semnată de directorul executiv al Concordia, Radu Burnete (foto).