UPDATE Concurenţa, investigaţie la NetCity pentru abuz de poziţie dominantă. Reacţia companiei
UPDATE Netcity: Concurenţa acţionează în baza unor opinii nesubstanţiate primite de la operatorii telecom, fără vreun studiu de piaţă real
Netcity Telecom se declară victima unor acţiuni de boicot şi calomniere din partea unor carteluri de operatori de telecomunicaţii şi susţine că Consiliul Concurenţei acţionează în baza unor opinii nesubstanţiate primite de la operatorii de telecomunicaţii, fără a efectua vreun studiu de piaţă real şi ignorând documentele trimise de companie, au declarat reprezentanţii grupului UTI la solicitarea ECONOMICA.NET.
Netcity, parte a grupului UTI, susţine că cooperat şi va continua să coopereze pe deplin cu Consiliul Concurenţei „în identificarea situaţiei reale a reţelelor de comunicaţii” din Bucureşti. Compania precizează că, pe parcursul investigaţiei sectoriale încheiată anul trecut şi după publicarea raportului preliminar al anchetei, a depus la Consiliul Concurenţei „sute de documente oficiale, dovezi fotografice şi date publice” despre situaţia reţelelor de comunicaţii din Capitală, din care reiese, pe de o parte, că infrastructura Netcity acoperă în prezent doar 10% din suprafaţa oraşului, având cotă de piaţă de sub 2,5% şi, pe de altă parte, că o bună parte din reţelele de cabluri aeriene de telecomunicaţii din Bucureşti sunt construite fără autorizaţii şi prejudiciază mediul concurenţial, veniturile statului şi consumatorii.
„Rețeaua Netcity a fost supusă unor acțiuni continue de boicot și de calomniere din partea unor carteluri de operatori de telecomunicații, inclusiv în cadrul investigației sectoriale demarată de Consiliului Concurenței, cu scopul de a menține situația inacceptabilă a cablurilor aeriene din Bucuresti. Din nefericire, observăm că toate dovezile oferite de către Netcity au fost ignorate până în acest moment de către Consiliul Concurenței, acesta alegând să își definească concluziile în baza unor opinii nesubstanțiate, primite de la operatorii de telecomunicații și fără a efectua vreun studiu de piață real”, au afirmat reprezentanţii UTI pentru ECONOMICA.NET.
Compania anunţă că va continua toate demersurile tehnice şi legale „pentru a convinge Consiliul Concurenţei să efectueze un studiu real de piaţă şi să se implice activ în restabilirea legalităţii şi a mediului concurenţial în piaţa reţelelor de telecomunicaţii din Bucureşti”.
Consiliul Concurenţei a decis iniţial, anul trecut, că nu se justifică o investigaţie privind operaţiunile Netcity. Potrivit informaţiilor obţinute de HotNews.ro, decizia a fost răsturnată în instanţă în urma unui proces intentat de iNES Group, unul dintre cei mai vechi şi mai mari furnizori de servicii de telecomunicaţii din Bucureşti.
„iNes Group se judeca si cu NetCity Telecom, de la care solicita daune de peste 1 milion de euro pentru perceperea unor tarife arbitrare, nejustificat de mari, si a clauzelor abuzive”, a declarat directorul executiv al iNES Group, Iosif Szavuj, director executiv iNES, citat de HotNews.ro.
Compania de internet solicită reglementarea tarifelor practicate de Netcity Telecom, ipoteză evocată anul trecut şi de preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
„Este foarte bine că este un operator gen NetCity, dar având poziţia pe care o are pe piaţă tarifele lui trebuie să fie reglementate”, a afirmat Chiriţoiu în martie 2015, citat de Mediafax.
Proiectul Netcity este în prezent blocat. Prima etapa a proiectului a fost încheiată în decembrie 2012. Compania operează în prezent peste 900 de kilometri canalizaţie subterană, care acoperă zona centrală a Bucureștiului, fiind racordate aproximativ 12.000 de clădiri.
Continuarea dezvoltării proiectului cu etapa a doua depinde de finalizarea unui studiu de fezabilitate care a fost întârziat, potrivit UTI, „de publicarea în mai 2013 de către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a unui Aviz ce solicită proiectului Netcity aplicarea de condiții comerciale arbitrare, fără o fundamentare reală în contextul pieței de telecomunicații din București și fără a ține cont de principiile de funcționare a proiectului Netcity”. Astfel, Netcity Telecom și Primăria Municipiului București au contestat în instanță acest Aviz, iar până la încheierea proceselor în desfășurare pe marginea acestuia, precum si a investigatiei de piață desfașurată de Consiliul Concurentei, studiul de fezabilitate este întârziat.
Citeşte în continuare pentru a consulta punctul de vedere al Concurenţei şi precizările în integral trimise de UTI.
Ce spune Concurenţa în comunicat:
„Inspecţiile au avut loc în cadrul investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă al Netcity Telecom S.A. manifestat prin aplicarea unor tratamente discriminatorii pe pieţele pe care acesta acţionează (piaţa serviciilor de acces la infrastructura fizică asociată reţelelor de comunicaţii electronice pentru amplasarea în subteran a acestora, servicii de închiriere canalizaţie subterană, piaţa de închiriere fibră optică echipată/neechipată şi piaţa serviciilor adiacente)”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.
Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă preliminară în anchetă şi nu reprezintă reprezintă o antepronunţare
în ceea ce priveşte vinovăţia companiei.
Compania este concesionarul reţelei „NetCity”, în baza unui contract semnat, în 2008, de Primăria Bucureşti, grupul UTI şi Netcity Telecom. Proiectul NetCity vizează eliminarea cablurilor aeriene de comunicaţii de pe stâlpii furnizorilor de electricitate şi ai RATB. Reţeaua NetCity a fost concesionată către Netcity Telecom pe 49 de ani.
Pe măsură ce este dezvoltată, reţeaua NetCity ar urma să asigure infrastructura suport pentru reţelele de comunicaţii ale tuturor operatorilor telecom din Bucureşti.
În martie 2015, Concurenţa a publicat raportul preliminar al anchetei privind serviciile de acces la infrastructura suport NetCity, în urma căreia a rezultat că alte companii care deţin infrastructuri, canalizaţii, galerii sau reţele în Bucureşti nu reprezintă alternative reale la reţeaua NetCity, astfel că firma se află în poziţie de monopol în ariile de prezenţă din Bucureşti.
Concurenţa a recomandat atunci NetCity „să se abţină de la practici abuzive”: impunerea de tarife inechitabile sau de condiţii inechitabile de contractare, refuzul de a trata cu anumiţi beneficiari sau furnizori, refuzul de a acorda accesul la infrastructură şi aplicarea în relaţiile cu diferiţi parteneri comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, inclusiv în ceea ce priveşte tarifele şi termenele de plată.
De asemenea, Consiliul Concurenţei a recomandat Parlamentului şi Guvernului modificarea legislației specifice atât în scopul accelerării (simplificării) procedurii de autorizare a construcției de rețele de comunicații electronice de dimensiuni mici, cât şi pentru multiplicarea soluţiilor puse la dispoziţia furnizorilor de
servicii de comunicaţii electronice, inclusiv în mediul urban.
O mare parte din companiile chestionate de Concurenţă în cadrul studiului privind activitatea NetCity au
susţinut că ar fi fezabilă îngroparea reţelei în regie proprie, cel puţin la nivelul unor tronsoane, mai ales a racordurilor, dacă ar exista un cadru legal flexibil în privinţa regimului de autorizare, considerat anevoios până în prezent.
Astfel, interzicerea amplasării supraterane în localităţi urbane a constituit şi constituie o barieră la accesul pe piaţa serviciilor de comunicaţii electronice, în special pentru furnizorii care şi-au dorit să intre pe piaţă ulterior actului normativ prin care s-a interzis amplasarea supraterană în intravilanul localităţilor (H.G. nr. 490 din 2011).
Ca urmare, Consiliul Concurenţei consideră că este împiedicată intrarea operatorilor de comunicaţii pe piaţa furnizării de servicii de comunicaţii electronice în oraşele în care nu este disponibilă încă o variantă de amplasare subterană funcţională ori dacă există nu acoperă întreaga localitate.
Conform contractului de concesiune semnat cu Municipalitatea, realizarea reţelei Netcity cuprinde trei etape: etapa 1 – inelul central al capitalei, reţeaua magistrală; etapa 2 – reţeaua de distribuţie şi branşamente în tot Bucureştiul; etapa 3 – realizarea „Reţelei Netcity” pe întreaga zonă metropolitană din zona de competenţă locală a PMB. În prezent, lucrările pentru etapa a II-a sunt în aşteptarea rezultatelor studiului de fezabilitate aflat în curs din anul 2013.
Redăm integral şi poziţia UTI-Netcity Telecom:
„Netcity Telecom a cooperat și va continua să manifeste o atitudine de cooperare deplină cu Consiliul Concurenței în identificarea situației reale a rețelelor de comunicații din Municipiul București. In acest sens, de-a lungul investigației sectoriale și, mai ales, după publicarea în 2015 a raportului preliminar al anchetei, am depus la Consiliul Concurenței sute de documente oficiale, dovezi fotografice și date publice despre rețelele de comunicații din Municipiul București.
Toate aceste dovezi arată că:
•Odată cu apariția proiectului Netcity și în directă legatură cu acesta, concurența pe piața serviciilor de telecomunicații a crescut, ducând la îmbunătățirea calității și reducerea prețurilor serviciilor de comunicații de care beneficiază cetățenii municipiului București.
•Până în acest moment Netcity Telecom a reușit să combată monopolurile operatorilor existenți în doar 10% din suprafața orașului, ajungând în orice scenariu la o cotă de piață de sub 2,5%. Mai mult, contrar concluziilor Consiliului Concurenței, operatori semnificativi de telecomunicații operează în piața serviciilor fixe de telecomunicații fără a apela la infrastructura Netcity Telecom, cel mai bun exemplu fiind Orange care oferă servicii prin intermediul rețelei deținute de compania Telekom.
•O bună parte dintre rețelele de cabluri aeriene de telecomunicații din București sunt construite fără autorizații și prejudiciază mediul concurențial, veniturile statului și consumatorul final. Rețeaua Netcity a fost supusă unor acțiuni continue de boicot și de calomniere din partea unor carteluri de operatori de telecomunicații, inclusiv în cadrul investigației sectoriale demarată de Consiliului Concurenței, cu scopul de a menține situația inacceptabilă a cablurilor aeriene din Bucuresti.
Din nefericire, observăm că toate dovezile oferite de către Netcity au fost ignorate până în acest moment de către Consiliul Concurenței, acesta alegând să își definească concluziile în baza unor opinii nesubstanțiate, primite de la operatorii de telecomunicații și fără a efectua vreun studiu de piață real.
Drept răspuns, compania noastră va face în continuare toate demersurile tehnice și legale pe care le are la dispoziție pentru a convinge Consiliul Concurenței să efectueze un studiu real de piață și să se implice activ în restabilirea legalității și a mediului concurențial în piața rețelelor de telecomunicații din București.
Prima etapa a proiectului a fost încheiată, conform contractului, în decembrie 2012. Cei peste 900 de km canalizaţie subterană acoperă zona centrală a Bucureștiului, fiind racordate aproximativ 12.000 de clădiri.
Demararea etapei II a proiectului depinde de finalizarea studiului de fezabilitate. Finalizarea acestuia este îngreunată de publicarea în mai 2013 de către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a unui Aviz ce solicită proiectului Netcity aplicarea de condiții comerciale arbitrare, fără o fundamentare reală în contextul pieței de telecomunicații din București și fără a ține cont de principiile de funcționare a proiectului Netcity. Astfel, Netcity Telecom și Primăria Municipiului București au contestat în instanță acest Aviz, iar până la încheierea proceselor în desfășurare pe marginea acestuia, precum si a investigatiei de piață desfașurată de Consiliul Concurentei, studiul de fezabilitate este întârziat.”