Concurenţa pe piaţa medicamentelor este denaturată. Produsele scumpe au poziţie dominantă – patronat al producătorilor industriali de medicamente

Aceasta după ce, la începutul săptămânii, Consiliul Concurenţei a anunţat că a declanşat o analiză privind modul în care se realizează producţia şi comercializarea medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.

Reprezentanţii patronatului spun că vor coopera fără rezerve şi cu toată responsabilitatea cu inspectorii Consiliului Concurenţei în orice investigaţie care urmăreşte să analizeze condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale existente între diferiţi actori ce desfăşoară activităţi în sectorul producţiei şi comercializării medicamentelor, precum şi cadrul legislativ aplicabil.

„Din 2009 şi până în prezent, reglementările din domeniul medicamentelor date de autorităţile abilitate, respectiv metodologia de calcul a preţurilor la medicamente (OMS 75/2009 corectat de OMS 368/2017); contribuţia trimestrială de tip clawback (OUG 77/2011); includerea de medicamente noi în sistemul de compensare (OMS 861/2014) coroborat cu hotărârea privind aprobarea listei corespunzătoare medicamentelor cu şi fără contribuţie personală (HG 720/2008) şi contractul cadru (HG 140/2018) – acţionând simultan şi disturbant – au denaturat competiţia liberă şi au creat premisele unei poziţii dominante a medicamentelor scumpe care blochează accesul medicamentelor generice ieftine, fabricate în România, făcând statul român captiv şi şantajabil de către anumiţi producători”, a declarat Dragoş Damian, director executiv al PRIMER.

În opinia sa, rezultatele dezastruoase ale acestor reglementări sunt deja evidente.

„Producătorii din ţară retrag sute de medicamente ieftine şi sunt obligaţi să frâneze numeroase proiecte de dezvoltare de medicamente, modernizare şi retehnologizare. Pentru a da un exemplu asupra impactului negativ al politicilor publice din domeniul manufacturii de medicamente din România, este suficient să arătăm că în 2006 se fabricau în ţară pentru desfacere pe piaţa internă 314 milioane de cutii de medicamente, în vreme ce în 2016 se fabricau doar 190 de milioane, o scădere de 40% în 10 ani, deşi piaţa medicamentelor s-a dublat în acest interval”, a completat reprezentantul PRIMER.

El a atras însă atenţia că investigaţiile sectoriale ale Consiliului Concurenţei se finalizează cu recomandări, iar aceste recomandări, cel puţin în sectorul producţiei şi comercializării de medicamente, nu au fost luate în consideraţie până acum de autorităţile din domeniu, care au continuat să reglementeze contrar intereselor pacienţilor şi fabricilor de medicamente din ţară.

„De exemplu, ultima investigaţie sectorială a Consiliului Concurenţei, încheiată în 2015, s-a finalizat cu un ansamblu de recomandări referitoare la modificările care trebuie aduse legislaţiei din domeniu, pentru a creşte accesul pacienţilor la medicamente şi a încuraja utilizarea medicamentelor generice ieftine, care aduc economii pentru pacienţi şi sistemul sanitar, inclusiv prin aplicarea diferenţiată a ‘taxei clawback’. Din păcate, nici măcar una dintre recomandările raportului Consiliului Concurenţei nu şi-a găsit locul într-un act legislativ, autorităţile continuând să reglementeze cum au crezut de cuviinţă, lucru care a favorizat repetatele crize ale medicamentelor din ultimii doi ani”, a continuat Damian.

El consideră că ar fi necesară o schimbare a cadrului legislativ, în aşa fel încât unele dintre concluziile şi recomandările rapoartelor de investigaţie ale Consiliului Concurenţei să poată fi transpuse în legislaţie.

Patronatul PRIMER reuneşte 16 dintre cele mai importante fabrici de medicamente din ţară, respectiv AC Helcor, Antibiotice, B. Braun, Bio-Eel SRL, Biofarm, Gedeon-Richter, Labormed-Alvogen, Laropharm, Magistra CC, Polisano Pharmaceuticals, Ropharma, Santa SA, Slavia Pharm, Zentiva, Terapia-Sun Pharma, VIM Spectrum.