Conducerea ASF, chemată iar la Parlament să dea explicații despre situația din RCA. Cu cât au crescut prețurile în realitate și de ce falimentul City Insurance nu a făcut aceleași valuri ca cel al Astra
Conducerea Autorității a mai fost la Parlament, imediat după ridicarea licenței City Insurance, în toamna anului trecut, pentru a explica cum s-a ajuns în această situație. De această dată motivul pentru care sunt chemați este creșterea prețului RCA, invocată de Adrian Cozma, unul dintre vicepreședinții PNL pentru a cere explicații. Totuși, valorile exprimate de Adrian Cozma nu par a fi confirmate de datele din piață. Conform calculelor Economica, prețurile au crescut, în medie cu 40-45%, după falimentul City Insurance. Deși nu este un procent mic, el este departe de informațiile aruncate pe piață în ultimele luni și preluate și de vicepreședintele PNL. Este drept că există și categorii unde prețurile au crescut de două ori (Cozma a vorbit de o triplare a prețurilor), însă aceste segmente reprezintă o minoritate, iar șoferii au oricum posibilitatea legală de a se adresa BAAR pentru a obține prețuri mai mici.
Citește AICI cu cât s-au scumpit în realitate prețurile RCA și ce categorii de clienți au fost cei mai afectați
De altfel, chiar structura cererilor primite de Biroul Asigurătorilor de Vehicule (BAAR) pe sistemul asigurătorului cu risc ridicat reprezintă un barometru în ceea ce privește creșterea prețurilor. Conform informațiilor furnizate Economica de reprezentanții Biroului, peste 93% din riscurile alocate până în prezent prin sistemul asiguratului cu risc ridicat sunt aferente vehiculelor comerciale de transport marfă, în principal camioane de peste 16 tone. Altfel spus, acesta este singurul segment unde prețurile au crescut atât de mult încât a fost nevoie ca șoferii să apeleze la BAAR. Într-adevăr, datele de piață arată că la camioane s-au dublat, însă trebuie avut în vedere și care este baza de comparație. Printr-un sistem uitlizat în premieră pe piața din România (adică înțelegeri contractuale cu organizații ale transportatorilor), City Insurance vindea RCA la prețuri fără precedent de mici (sub 5.000 de lei în faza inițială și spre 6.500 de lei spre final), însă s-a dovedit chiar prin falimentul City că acest preț era insuficient pentru a acoperi daunele. Menționăm că segmentul camioanelor este cel mai riscant, frecvența daunei fiind de 22%, adică 22 din 100 de camioane asigurate fac cel puțin un accident într-un an, frecvență de cinci-șase ori mai mare decât în cazul autovehiculelor, de exemplu. În prezent, pe piața liberă un RCA pentru camioane de peste 16 tone se vinde cu circa 12.000 de lei, în cazul camioanelor cu B0. Cei care aplează la BAAR plătesc circa 10.000 de lei, adică tariful mediu calculat pentru ASF de spcialiști plus 36%, conform legii. În afară de camioane, au mai fost creșteri importante și pe alte segmente cu risc mare, cum ar fi tinerii sub 25 de ani care conduc vehicule cu motoare mari, de peste 2 litri. În medie, însă, așa cum arătam, prețurile nu au urcat cu mai mult de 40-45%, categoriile cele mai largi de șoferi (oameni între 35 și 60 de ani, care conduc mașini cu cilindree sub 1,8 litri) fiind undeva în această medie.
VEZI AICI care este metoda legală prin care poți obține un preț mai mic pentru RCA, apelând la BAAR și lista prețurilor, pe mașini și vârsta a șoferului
ASF nu poate interveni pe prețuri, dar poate cere explicații companiilor privind modul în care stabilesc tarifele, iar cazul Grawe Asigurări demonstrează că o și face. Falimentul City Insurance a avut efecte cu mult sub cel al Astra Asigurări, și asupra prețurilor și asupra felului în care sunt despăgubiți oamenii.
„Totodată, având în vedere legislația europeană în vigoare, Autoritatea de Supraveghere Financiară a menționat întotdeauna faptul că nu poate interveni, în sensul impunerii nivelului primelor de asigurare, indiferent de categoria și tipul autovehiculului sau de segmentul în care se încadrează proprietarul acestuia. Orice încălcare a directivelor europene (în cazul de față, Directiva 2009/138/EC privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare – Solvabilitate II) poate atrage procedura de infringement. Cu referire la modul de stabilire a tarifelor RCA de către societățile de asigurare, precizăm că acestea își calculează tarifele RCA bazându-se, în principal, pe propriul istoric al daunalității și pe previziunile cu privire la evoluția acesteia și a altor cheltuieli care decurg din încheierea contractelor RCA, potrivit art. 18 – Stabilirea primei de asigurare RCA și informarea asiguratului din Legea nr. 132/2017.” , anunță un comunicat al ASF. Într-adevăr, Autoritatea nu poate interveni direct pe prețuri. Ce poate face, însă, este să ceară companiilor explicații aprofundate, atunci când asigurătorii vin să notifice creșteri sau scăderi de preț. Și o face, după cum a arătat Economica.net recent că s-a întâmplat în cazul Grawe, companie care a dorit să majoreze prețurile pentru camioane cu un anumit procent, însă a fost nevoită să reducă acel procent, pentru că nu a putut justifica noul preț cu date istorice concludente.
Pe de altă parte, în ciuda valurilor pe care era normal să le facă un astfel de eveniment, efectele negative palpabile ale prăbușirii City Insurance sunt limitate, și, în orice caz, mult sub ce s-a întâmplat după căderea Astra. Prețurile, așa cum arătam au crescut cu 40-45% în medie și cu 100% în cazurile extreme, relativ izolate. După prăbușirea Astra am avut de-a face cu scumpiri de 80-90% pe medie și cu majorări de până la 250% în cazurile extreme (și atunci, tot camioanele au creat cele mai mari probleme).
Apoi, o modificare legislativă asumată de Guvernul Cițu și făcută la propunerea ASF imediat după ce City și-a pierdut licența a făcut ca păgubiții să fie protejați. Astfel legea de funcționare a FGA a fost modificată astfel încât plățile către păgubiți să înceapă la 60 de zile după ce decizia de ridicare a licenței unei companii este publicată în Monitorul Oficial, nu la 90 de zile după ce se declară falimentul. În aceste condiții, deși falimentul nici nu a fost declarat încă la instanță, sunt mii de oameni care au încasat deja banii și alte câteva zeci de mii sunt cu cererile depuse, în faze avansate. FGA, după cum arătam într-un material de acum câteva luni, plătește pe repede înainte, acest fapt fiind apreciat char și de către reprezentanții oragnizațiilor de transportatori și service-uri.
Nu în ultimul rând, disprația City Insurance nu conduce la o scădere a numărului de jucători din piață, spre deosebire de prăbușirea Astra. Aceasta pentru că pe piață a intrat Axeria (care acoperă deja circa 5% din vânzări), urmată și de alte cel puțin două companii din zona insurteh, dar și de un asigurător de stat construit în jurul CEC Bank.
Nu în ultimul rând, dacă după falimentele Astra și Carpatica, celelalte companii de asigurări au făcut un mare pas în spate. de această dată cel puțin două nume mari au făcut pași în sens invers, adică spre creșterea cotelor pe RCA. Groupama a adus o majorare de capital pentru a gestiona creșterea pe această linie, în timp ce Allianz Țiriac deține și ea cote de până la 15% din vânzările prin brokeri, cel puțin în ultimele 3-4 luni. Euroins gestionează circa 40% din vânzări și nu există decocamdată semne că va depăși cu mult acest nivel. Mai mult, conform datelor oficiale, în urma controalelor și măsurilor impuse de ASF, Euroins și-a îmbunătățit procedurile de plată și a reglat datoriile cu multe dintre service-uri și mulți dintre păgubiți, fapt vizibil și din înjuumătățirea numărului de dosare în rezervă, de la peste 60.000 la sub 30.000. În prezent, Euroins ar mai trebui să aducă circa 100 de milioane de lei pentru a reveni complet în indicatorii de solvabilitate și lichiditate, pe care în iulie 2020 nu îi respecta deloc, având un deficit de rezerve de circa 600 de milioane de lei.
Din acest punct de vedere, imaginea de ansamblu a pieței, oferită de exercițiul Balnace Sheet Review (BSR), realizat de auditori independenți sun îndrumarea ASF și EIOPA arată o situație bună a pieței, cu excepția a ceea ce era City Insurance.