Acesta este cel mai avansat dintre cele câteva proiecte similare între Bulgaria şi ţările vecine, dar nu va aduce o diversificare semnificativă a surselor energetice deoarece capacitatea conductei de transport de gaze dinspre România spre Bulgaria este limitată.
Adjunctul ministrului energiei bulgar Ivan Ailov a declarat în parlament că la începutul mandatului actualului guvern (mai 2013, n.r.) proiectul avea deja o întârziere de şase luni, dar problema a fost remediată şi urmează ca gazoductul să devină operaţional de la 1 ianuarie 2014.
Principala problema, potrivit ministrului bulgar al economiei şi energiei Dragomir Stoinev, este capacitatea conductei de a transporta gaze în dublu sens. Pentru ca aceasta să poată transporta gaze dinspre România către Bulgaria la capacitate maximă, pe teritoriul românesc ar trebui construită o nouă staţie de compresie, care însă nu este prevăzută în proiect.
Conducta va avea o lungime totală de circa 25 km, dintre care 15,4 km pe teritoriul Bulgariei, 5,2 km pe cel al României, iar 4,14 km reprezintă traversarea subterană a fluviului Dunărea. Totodată, vor fi construite şi două staţii de măsurare a parametrilor tehnici ai gazelor naturale.
Cotidianul bulgar citează o publicaţie română potrivit căreia segmentul românesc al conductei a fost deja finalizat. Gazoductul păream iniţial unul fără miză, pentru că Bulgaria nu este producător de gaze naturale, iar România nu ar fi avut astfel ce gaze să importe direct de la vecinii săi din sud. Totuşi, de când bulgarii au anunţat că doresc să se conecteze la gazoductul Trans Adriatic Pipeline (TAP), proiect care a fost preferat de consorţiul Shah Deniz II în detrimentul Nabucco pentru a aduce gaz azer în Europa, iată că este posibil ca astfel gazul din Azerbaidjan să ajungă şi în România.
Pentru Bulgaria, proiectul este important pentru situaţii de criză în care livrările de gaze ruseşti de care ţara este dependentă sunt suspendate dintr-un motiv sau altul, aşa cum s-a întâmplat în iarna anului 2009, când Bulgaria şi alte ţări europene au rămas fără gaze naturale din cauza unei dispute comerciale între Rusia şi Ucraina.
Conducta de gaze Giurgiu-Ruse va avea o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an dinspre Bulgaria către România, iar capacitatea minimă dinspre România spre Bulgaria va fi de 500 milioane metri cubi pe an. Valoarea totală estimată a proiectului este de 24 de milioane euro, iar 8,9 milioane euro sunt asigurate de Comisia Europeană. Finanţarea din partea companiei bulgare Bulgartransgaz se ridică la 14 milioane euro, iar cea română Transgaz participă cu 10 milioane de euro.