Ieri, în contextul temperaturilor scăzute, Transgaz, operatorul sistemului de transport al gazelor naturale, anunţa că sistemul naţional de transport (SNT) al gazelor se află la un pas de starea de risc, cantitatea de gaze din conductele magistrale fiind cu mult sub limita de funcţionare la parametri normali, ca urmare a consumului mare. Astfel, indicatorul Line Pack, care arată volumul efectiv de gaze care se află în sistem într-un anumit moment, era, miercuri, la ora 9:00, la nivelul de 33,6 milioane de metri cubi, cu puţin peste limita de 33 de miloane de metri cubi, care indică intrarea într-o stare de risc.
Transgaz explică, la capitolul ‘Limite de funcţionare ale SNT’, că starea optimă a SNT este la valoarea Line Pack de 41 milioane metri cubi plus/minus 1 milion de metri cubi, starea normală este între 38 şi 44 milioane de metri cubi, stări de dezechilibru există între 33 şi 38 milioane de metri cubi, iar, dacă valoarea indicatorului este de sub 33 milioane de metri cubi sau peste 46 de milioane de metri cubi, există stări de risc.
Totuşi, reprezentanţii companiei precizează, tot acolo, că ‘starea de dezechilibru pentru SNT, aşa cum este menţionată mai sus (când LP este cuprins între 33 ÷ 38 mil.Sm3 sau LP este cuprins între 44 ÷ 46 mil.Sm3), nu are ca şi consecinţă efectivă o stare de pericol cu privire la transportul gazelor în sistemul naţional de transport gaze, ci este o consecinţă directă a unor stări şi consumuri excepţionale’.
Citeşte şi:
Cu o zi înainte, marţi, Transgaz anunţa că SNT este „în stare de dezechilibru”, cantitatea de gaze din conductele magistrale fiind sub limita de funcţionare la parametri normali. Astfel, indicatorul Line Pack era, marţi la ora 10:00, la nivelul de 36,4 milioane de metri cubi.
Nu a fost bine nici când a fost cald, iar Transgaz a cerut limitarea producţiei ca să nu explodeze conductele
Sistemul a avut probleme şi înaintea acestui episod de ger, când a fost o vreme neobişnuit de caldă pentru aceasă perioadă, iar pe conducte era prea mult gaz, apărând din această cauză pericol de explozie, din cauza presiunii prea mari. Situaţia a apărut în contextul în care, înainte să vină iarna, au fost mai multe declaraţii alarmiste referitoare la faptul că nu sunt stocuri suficiente pentru iarnă, făcute inclusiv de oficiali. Ca atare, fiecare companie care avea obligaţia legală şi-a făcut stocurile cerute, ba chiar a stocat în plus. În condiţiile unor temperaturi mult peste medie, consumul a scăzut, dar operatorii au continuat să livreze pe baza contractelor încheiate în avans, mai ales din gazele înmagazinate, pentru că a ţine gaze în depozite costă- Romgaz primeşte, potrivit legii, bani din tariful pentru înmagazinare.
Aşadar, presiunea în conducte a crescut atunci, ca urmare a faptului că era prea mult gaz. Pusă în faţa pericolului de explozie, Transgaz a solicitat celor doi producători, Petrom şi Romgaz, scăderea producţiei de gaze, cu cel puţin 25%, potrivit unior surse din piaţa de gaze. Romgaz, companie de stat, ar fi operat reducerea, nu şi Petrom, care ar fi fost mult mai mai afectată, pentru că diminuarea producţiei de gaze ar fi adus după sine şi o diminuare a producţiei de petrol.
Cine este de vină pentru această situaţie? L-am întrebat pe Dumitru Chisăliţă, expert în piaţa de gaze, fost director în Romgaz şi Transgaz, şi fondator al Fundaţiei Energia Inteligentă. Răsunsul scurt: Transgaz.
„Dezechilibrele sunt produse ca urmare a faptului că unii furnizori de gaze achiziționează mai puţine gaze decat vând la nivelul unei zile. Numele acestor furnizori este cunoscut de Transgaz, care monitorizează intrările si ieșirile din SNT. Actul legislativ numit Codul Reţelei este cel care ar fi trebuit să prezinte solutiile pentru prevenirea scăderii Line Pack ului. Spun că acest Codul Retelei ar fi trebuit să prevină o astfel de situatie, dar nu este functional si permite astfel de situatii. Cine este de vină? După aprobarea legii gazelor, Transgaz trebuia să realizeze un Cod funcţional. Deşi aceasta obligatie are 6 ani, ea nu s-a realizat. Situatia de faţă s-a intamplat în fiecare iarnă din ultimii şase ani fără sa se schimbe nimic. De vineri se încălzește şi până iarna viitoare nu va mai vorbi nimeni despre asta„, spune Dumitru Chisăliţă.