Confesiuni despre investiţiile noastre deștepte pe o piaţă tare proastă

Economica.net
18 12. 2013
forecast_91582900

“Am investit între 2004 şi 2007 numai în acţiuni blue chips (ale companiilor considerate de top, care sunt cele mai solide, mai eficiente şi mai stabile de pe piaţă – n. r.) – OMV, BRD, Banca Transilvania – numai blue chips-uri, pentru ca să constat, după declanşarea crizei, două lucruri. Numărul 1 – că circa 70% din piaţă era deţinută de investitori străini şi, când a început criza, aceştia s-au retras masiv, iar al doilea lucru – că investitorii din România au plecat imediat pentru că aici nu avem conceptul de a investi la bursă, se spune joc la bursă. Rezultatul net pentru mine a fost că deţinerile mele de blue chips au scăzut cu 80%, au scăzut la 20% din valoarea iniţială. Astăzi, după trei ani de creştere fabuloasă, ele mai sunt la 50% din valoarea iniţială. Vreau să vă provoc şi să îmi spuneţi cum rezolvăm problema aceasta? Este un caz real de viaţă. Cum facem cu instinctul de turmă, cu mentalitatea de jucător, pentru ca acel care vrea să investească şi este focusat pe termen lung, să nu păţească de am păţit eu.”

Știți că la BNR lucrează elita economiștilor, nu? Păi atunci de ce să ne mirăm că au pierdut la bursă? La fel au pățit în istorie mulți mari economiști. De exemplu,Irving Fisher sau Keynes care, la fel ca Valentin Lazea, au spus mai apoi că statul trebuie să intervină pentru a resucita economia. Ideea este că economiștii deștepți fac investiții proaste. Cum așa? Păi fiindcă sunt vizionari, nimeni altcineva nu-i înțelege, în special restul participanților la piață care se comportă ca o turmă în loc să stea să se gândească. Vă amintiți că în ianuarie 2008 Mugur Isărescu anunța „Văd încă 7 ani de creștere economică?” Aceasta era tot o viziune. Normal, nu a priceput-o nimeni; economia a intrat în criză – doar o criză de nervi, cum zicea Emil Constantinescu – degeaba; multe companii au dat faliment, românii au acumulat restanțe peste restanțe, șomerii s-au înmulțit, nivelul de trai a scăzut, în fine, o mulțime de lucruri urâte s-au întâmplat complet degeaba. Nu trebuiau să se întâmple dacă oamenii erau și ei deștepți ca economiștii care conduc politica monetară și înțelegeau că economia nu poate merge decât în sus. Partea fascinantă e că nici la Palatul Victoria nu s-a înțeles cât de bine stăm. S-au tăiat salariile, s-au redus angajările, s-au crescut impozitele. Pe scurt, și guvernele au făcut o criză de nervi. Degeaba. Puteau să stea liniștiți și să privească pe termen lung și, bineînțeles, nimic rău nu s-ar fi întâmplat.

Mă gândesc cu invidie la domnul Lazea. Am avut și eu ceva bani investiți la bursa de la noi, dar nu pot să mă laud cu asemenea performanțe. Economiști dumneavoastră, vreau să mărturisesc tot. Am câștigat niște bani pe bursă în 2009. Din greșeală, desigur, altfel nu-mi explic. La începutul primăverii lui 2010 scriam pe acest blog că petrecerea se apropie de final avertizând investitorii să se bucure cât mai au timp, fiindcă finalul o să fie crunt. În ziua în care Goldman Sachs a fost pusă sub învinuire de SEC (cred că era o vineri), mi-am vândut o treime din acțiuni. La începutul săptămânii următoare am vândut tot, pe fondul prăbușirii cotațiilor. Nu știu ce a fost în mintea mea, cred că m-am panicat și am intrat în turmă. Puteam să stau liniștit și să aștept să înregistrez o pierdere colosală, dar eu am făcut o criză, am vândut tot și mi-am anulat tot câștigul obținut în anul precedent. Am ieșit pe zero. Aceasta este pe scurt, diferența dintre investitorul Glăvan și investitorul Lazea.

Acum, vorba domnului Stolojan, apreciez valoarea acolo unde este. Deci, cum zice domnul Lazea, ceva trebuie făcut, că altminteri toți economiștii buni dau faliment la bursă. Și nu putem permite asta. Unde ajunge țara dacă Daniel Dăianu pierde sute de mii de euro în investiții speculative? Nicăieri, vă spun eu. Dacă acești economiști valoroși care ne conduc își pierd și ei speranța și intră în panică?! Vom intra într-un abis nesfârșit. Deci trebuie să împiedicăm prin orice mijloace ca așa ceva să se întâmple. Economiștilor buni le trebuie garantat profitul la bursă. Părerea mea.

Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie și Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane, București