În primul rând, părţile beligerante, respectiv guvernul ucrainean şi separatiştii proruşi, s-au angajat să respecte un armistiţiu ce intră în vigoare pe 15 februarie, la ora 00:00. Armistiţiul era prevăzut şi în acordul din septembrie, consolidat printr-un memorandum semnat în aceeaşi lună, dar a fost încălcat. O nouă încetare a focului a fost convenită pe 9 decembrie, aceasta fiind în general respectată până în luna ianuarie, când confruntările s-au reluat cu şi mai multă intensitate, iar separatiştii proruşi au pornit o puternică ofensivă pe toată linia frontului şi au cucerit noi teritorii.
Documentul semnat joi prevede şi retragerea ‘tuturor armelor grele de către ambele părţi’, astfel încât să poată fi creată o zonă tampon cu o lăţime cuprinsă între 50 şi 140 de kilometri, în funcţie de tipul de armament greu ce urmează să fie retras din această zonă.
Precedentele acorduri prevedeau o astfel de zonă demilitarizată cu o lăţime de 30 de kilometri. Noul acord precizează că, de partea ucraineană, zona tampon începe de la actuala linie a frontului, în timp ce pentru separatişti, care din luna septembrie şi până în prezent au câştigat teren, linia pe care trebuie să o respecte corespunde celei stabilite în acordul semnat la Minsk pe 19 septembrie.
De asemenea, retragerea armamentului greu trebuie să înceapă într-un termen de maximum două zile după intrarea în vigoare a armistiţiului şi să se finalizeze în cel mult 14 zile, tot de la prima zi a armistiţiului.
Sub aspect militar, textul mai prevede ‘retragerea tuturor grupurilor armate străine, a echipamentelor militare şi a mercenarilor aflaţi pe teritoriul ucrainean’, retragere ce se va efectua sub supravegherea OSCE.
Eliberarea ‘tuturor prizonierilor şi ostaticilor’ este de asemenea inclusă în acord, prevedere existentă şi în acordurile precedente, dar care a fost pusă în practică numai parţial, ultimul schimb substanţial de sute de prizonieri efectuându-se în luna decembrie, pentru ca apoi în luna ianuarie insurgenţii proruşi să expună prizonieri ucraineni într-un marş umilitor pe străzile din Doneţk. O amnistie trebuie de asemenea adoptată pentru combatanţii implicaţi în conflict.
În ce priveşte dialogul politic, asemeni acordurilor precedente, noul document prevede iniţierea discuţiilor pentru organizarea alegerilor locale în conformitate cu legislaţia ucraineană şi pentru definirea viitorului ‘regim’ al regiunilor Doneţk şi Lugansk.
Ucraina a adoptat în luna septembrie o lege ce instituie un ‘statut special’ pentru teritoriile aflate sub controlul rebelilor proruşi, în virtutea căreia acestea primeau o autonomie sporită, li se garanta folosirea liberă a limbii ruse şi permitea organizarea de alegeri locale pe 7 decembrie. Dar separatiştii au respins ulterior această ofertă şi au organizat pe 2 noiembrie propriile alegeri prezidenţiale şi legislative, condamnate de guvernul de la Kiev şi de statele occidentale. Drept urmare, autorităţile ucrainene au abrogat această lege, precum şi pe cea privind amnistia, şi la jumătatea lunii noiembrie au tăiat alocările bugetare pentru teritoriile ocupate de rebeli. În replică, separatiştii au acuzat guvernul de la Kiev că a instituit o ‘blocadă economică’.
Documentul agreat joi mai precizează că cele două părţi trebuie să definească modalităţile de restabilire a legăturilor economice şi sociale – inclusiv plata pensiilor – dintre zonele aflate sub controlul fiecăreia. De asemenea, Ucraina trebuie să-şi repună în funcţiune sistemul bancar în regiunile afectate de conflict.
Cât despre controlul frontierelor, textul precizează că acesta va reveni în întregime trupelor ucrainene, dar numai după ce se vor desfăşura alegerile locale.
Acordul prevede de asemenea realizarea unor reforme constituţionale care să se concretizeze în adoptarea până la finele anului în curs a unei noi Constituţii care să includă o ‘descentralizare’ în regiunile Doneţk şi Lugansk, în urma unui acord cu reprezentanţii acestor zone.