Confruntări între manifestanţi anti-guvernamentali şi poliţie la Islamabad
Înarmaţi cu bâte, manifestanţii aruncau cu pietre asupra membrilor forţelor de ordine, la mai puţin de 500 de metri de Parlament. De asemenea, s-au auzit focuri de armă, a căror provenineţă era nedeterminată.
Unii manifestanţi au spart geamurile unor vehicule staţionate în calea lor, potrivit unui jurnalist AFP.
Aceasta este cea mai importantă reuniune organizată de către opoziţie la Islamabad, de la victoria înregistrată în alegerile din 2008 de către Partidul Poporului Pakistanez (PPP) al preşedintelui Asif Ali Zardari.
Mişcarea a fost lansată de către Tahir ul-Qadri, un canadian de origine pakistaneză revenit în decembrie de la Toronto, după un an de exil, care denunţă confiscarea puterii de către o elită de proprietari şi industriaşi „incompetenţi” şi „corupţi”.
El i-a îndemnat pe susţinătorii săi la o revoluţie paşnică şi a lansat un ultimatum Guvernului, cerând dizolvarea Parlamentului federal şi Adunărilor provinciale. „Ulterior, Adunarea Poporului va adopta propriile decizii”, a avertizat el.
Acest ultimatum expiră în principiu marţi, la ora locală 11.00 (8.00, ora României).
Tahir ul-Qadri, un moderat şi fondatorul organizaţiei Minhaj ul-Quran (Calea Coranului), prezentă atât la nivelul întregii ţări, cât şi în străinătate, a îndemnat la o mobilizare largă, după modelul celei din Piaţa Tahrir, la Cairo, care a condus la îndepărtarea lui Hosni Mubarak de la putere, în 2011.
Manifestanţii au demontat, în noaptea de luni spre marţi, o primă linie de baricade, alcătuită din containere, care despărţea locul iniţial al reuniunii de Parlament şi alte clădiri guvernamentale, dar şi de cartierul diplomatic.
Potrivit Constituţiei pakistaneze, dizolvarea adunărilor conduce la alegeri generale şi la formarea unui Guvern de tranziţie, care gestionează afacerile curente ale ţării, până la intrarea în funcţiune a viitorului Guvern, rezultat în urma alegerilor.
Tahir ul-Qadri pledează ca această administraţie provizorie să fie formată în consultare cu armata şi justiţia, ci nu doar de marile partide tradiţionale.