Tot ce s-a realizat in urma “negocierilor” intre liderii politici a fost ca Opozitia, care initial a propus (si votat) un TVA de 19%, sa nu dea impresia ca nu mai exista. Ea exista si negociaza, asa ca ramane cum s-a stabilit initial, TVA de 20%. Atat deocamdata despre intrunirea consensului politica asupra nonsensului economic. In fata evidentei ca niciun argument pertinent si fundamentat cu date referitor la riscurile macroeconomice potentiale nu a fost luat in considerare, este clar ca ratiunile politico-electorale au invins inca o data, in fata celor economice.
Cu incepere de la 1 ianuarie 2016, Romania va iesi excentric din peisajul Uniunii Europene, al tarilor preocupate de consolidarea fiscala si de modul de finantare al deficitelor bugetare sau de cont curent, in deplina neconcordanta cu mediul economic extern. Prin votul suveran al alesilor o luam, cum am mai scris, pe contrasens, pe calea cresterii deficitelor (prin renuntarea permanenta la venituri si cresterea permanenta a cheltuielilor) si in consecinta, a dificultatilor inerente de finantare a lor.Intr-un mediu financiar instabil, in care majoritatea guvernelor responsabile fac eforturi pentru a evita situatii de criza, noi o invitam acasa cu covor rosu. Relativ ferita de vulnerabilitati externe gratie unei politici fiscale pana acum prudente, Romania se vulnerabilizeaza prin decizii interne fortand deteriorarea indicatorilor macroeconomici cu care se mandrea pe buna dreptate.
Sa nu ne facem iluzii. Excedentul bugetar obtinut in mare parte prin sistari de investitii va fi spart accelerat in perioada imediat urmatoare pe masura ce se apropie data alegerilor si nu pentru dezvoltare ci pentru consum. Risipa (enorma) va fi justificata in fel si chip, pentru a masca interesul pur electoral. In ultimul trimestru al anului acesta, vom avea o copie fidela a finalului de an 2008 cu o trecere masiva de la excedent la deficit. Lucrurile se vor petrece, probabil, tot intr-un consens, deoarece ar fi naiv sa credem ca vreo parte va misca in front sa supere alegatorii. Vom asista, probabil foarte curand, la o avalansa de cereri de majorare de salarii din partea tuturor categoriilor de bugetari. La un moment dat, daca cumva nu se petrece vreo minune, cei care astazi stramba suveran din nas la atentionari, vor cauta finantare pe piete , vor vedea ca s-a scumpit si vor ajunge iarasi la “cei care nu ne lasa sa ne dezvoltam”.
In fine, decizia a fost luata si va avea putere de lege. Ea va incalca insa alte legi in vigoare si ar trebui, de bun simt, ca acelea sa fie abrogate. Cred ca e vorba de legea responsabilitatii fiscale , care prin insasi titlul ei reprezinta o aroganta ( daca avem vointa politica de ce sa nu putem fi iresponsabili fiscal?). Mai era una, ce va deveni evident caduca , ce limita cheltuielile cu personalul la circa 6% din PIB in 2016. Jos cu ea! Tot in plan legal, dar international, ar trebui retrasa semnatura Romaniei de pe pactul acela fiscal European unde scrie ceva cu deficite mici ce nu ne lasa sa ne dezvoltam. Si nu in ultimul rand ar trebui anuntata Comisia Europeana ca treaba cu trecerea la euro in 2019 a fost o poanta sa ne mai destindem si noi. Nu ne trebuie euro, am gasit calea dezvoltarii, taiem impozitele anual, astfel incat pana in 2019 sa fim tara cu cele mai mici taxe din Europa si salariile dublate. Ca asa a grait adevaratul parinte al noului cod fiscal, cand era in libertate!
Daniel Oanţă este consultant strategie la Banca Naţională a României.
*acest articol reprezintă o opinie personală, nu punctul de vedere al BNR şi nici al Economica.net