Consiliul Concurenței susține implementarea unui program de monitorizare a efectelor suplimentelor alimentare şi înăsprirea regulilor de vânzare online a acestor produse

Consiliul Concurenței a publicat luni, 10 ianuarie, raportul preliminar al studiului derulat de instituţie pentru cunoaşterea piețelor de producție şi de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripție medicală şi a suplimentelor alimentare.

Concluziile studiului

Consiliul Concurenței susține propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor suplimentelor alimentare.

Autoritatea de Concurenţă propune:

• fie responsabilizarea comerciantului online în privința conformității conținutul online despre suplimentele vândute cu cerințele legale, precum şi afișarea comentariilor numai după evaluarea acestora de către un moderator.
• fie interzicerea publicării mărturiilor personale (recenziilor) despre efectele suplimentelor, pe site-ul comerciantului online, dacă acesta nu are resursele necesare supravegherii şi controlului acestui conținut.

Consiliul Concurenței recomandă autorităților cu competențe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătățirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare şi recomandă Ministerului Sănătății efectuarea unei analize privind durata şi frecvența optimă difuzării materialelor publicitare la medicamentele OTC şi suplimentele alimentare, fără să fie afectată sănătatea oamenilor.

Consiliul Concurenței recomandă realizarea unor campanii de educare şi informare despre particularitățile suplimentelor alimentare şi medicamentelor OTC.

Explicaţiile Consiliului Concurenţei

Oamenii aleg medicamentele OTC și suplimentele alimentare în funcție de criterii precum potenţiale beneficii ale produselor, sfaturi de la profesioniști din domeniul sănătății, experienţa avută deja cu produsele respective.
În cazul suplimentelor alimentare, cumpărătorii sunt influențați și de experiența împărtășită de alți consumatori pe site-urile de comercializare a acestor produse. Unele dintre aceste comentarii nu sunt întotdeauna corecte și pot induce în eroare consumatorii, iar faptul că nu există o monitorizare și nicio moderare a conținutului (comentariilor) pe site-urile de comercializare adâncește confuzia privind OTC și suplimente alimentare, atrage atenţia Consiliul Concurenţei.

Autoritatea de concurență consideră necesară introducerea unor reglementări care să elimine situații întâlnite în practică, în care suplimentele alimentare sunt considerate medicamente.

În acest sens, Consiliul Concurenţei propune:

• fie responsabilizarea comerciantului online în privința conformității conținutul online despre suplimentele vândute cu cerințele legale şi afișarea comentariilor numai după evaluarea acestora de către un moderator;
• fie interzicerea publicării mărturiilor personale (recenziilor) despre efectele suplimentelor, pe site-ul comerciantului online, dacă acesta nu are resursele necesare supravegherii şi controlului acestui conținut.
• De asemenea, autoritatea de concurență mai recomandă definirea unor elemente de diferențiere vizuală (de exemplu, simboluri sau pictograme) specifice suplimentelor alimentare.

Reglementările privind producția și comercializarea medicamentelor OTC şi a suplimentelor alimentare sunt mai flexibile şi mai permisive decât cele aplicabile medicamentelor eliberate în baza unei prescripții medicale. Principalele diferenţe rezidă din libertatea firmelor de a-şi stabili prețurile de comercializare, canalele prin intermediul cărora se pot comercializa aceste produse şi procedurile privind punerea pe piață, semnalează Consiliul Concurenţei.

În România, medicamentele fără prescripție medicală se comercializează cu amănuntul prin farmacii şi drogherii, fizic sau online.
În clasamentul celor mai bine vândute 25 de medicamente OTC din România se află medicamente analgezice (Nurofen, Antinevralgic, Voltaren, Paracetamol), medicamente de răceală, gripă, tuse (Parasinus, Coldrex, Fervex, Theraflu, Panadol, Nurofen Răceală şi Gripă, Olynth, Oscillococcinum, ACC, Tantum Verde, Strepsils Intensiv), medicamente pentru afecțiuni digestive (Colebil, No Spa, Triferment, Dicarbocalm), hepatoprotectoare (Essentiale), medicamente pentru afecțiuni ale inimii (Aspenter, Aspacardin), medicamente pentru anxietate şi oboseală (Magne B6) şi medicamente pentru tratamentul rănilor (Betadine, Baneocin), spune Consiliul Concurenţei.

În privinţa comerţului electronic cu medicamente OTC, legislația este ambiguă și nu menționează clar dacă vânzarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere.
Comerțul electronic cu medicamente se desfășoară atât prin intermediul site-ului propriu deținut de farmacie/drogherie, cât şi prin intermediul unei platforme de intermediere.

Prin urmare, Consiliul Concurenței recomandă introducerea unor clarificări care să permită farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerințele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor, atât prin propria pagina de internet, cât şi prin intermediul platformelor de intermediere.

Suplimentele alimentare pot fi cumpărate de consumatori din farmacii și drogherii, dar și din hypermarketuri, supermarketuri, magazine naturiste de tip plafar, benzinării, magazine online.

Pe piaţa din România sunt prezenţi în jur de 650 de operatori (producători, importatori, distribuitori) implicaţi în vânzarea suplimentelor alimentare, potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare Consiliului Concurenţei.
Disponibilitatea și utilizarea pe scară largă a suplimentelor alimentare au făcut ca aceste produse să devină parte a regimului alimentar zilnic al populației, spune Consiliul Concurenţei.

Cel mai bine vândute 25 de suplimente alimentare sunt utilizate pentru susținerea sănătății tractului digestiv şi a metabolismului (Linex, Eubiotic, Protectis, Supradyn Energy, Vitamax, Hepatoprotect, Fortifikat, Elevit, Cebrium, Liv 52, Sennalax, Centrum, Redoxon, Silimarina, Neurovert, Carbocit şi marca privată Naturalis HepatoSuport). În clasament urmează suplimentele alimentare folosite pentru susținerea sănătății sistemului genito-urinar (Idelyn Urinal şi Uractiv), pentru susținerea sănătății osteo-articulară şi musculară (Proenzi Atrostop şi Supramax Articulații), pentru susținerea sănătății sistemului nervos (Alanerv) şi pentru susținerea sănătății sistemului cardiovascular (Korill, Devaricid şi Tarosin).

Legislaţie incompletă în domeniul suplimentelor alimentare

Existența unei legislații ambigue şi incomplete generează probleme în privinţa vânzării şi publicităţii suplimentelor alimentare şi conduce la interpretarea neunitară a cadrului normativ, atrage atenţia Consiliul Concurenţei.
În aprilie 2021, cadrul legislativ a fost completat cu Legea suplimentelor alimentare nr. 56/2021 care prevede că suplimentele alimentare care au în compoziție vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau şi alte substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătății. Însă legea nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare.

Potrivit Comisiei Europene, nouăsprezece state membre au adoptat norme naționale pentru reglementarea utilizării plantelor și există o cerere în creştere din partea statelor membre de a prelua astfel de proceduri, ceea ce sugerează că substanțele vegetale utilizate în alimente pot să aibă efecte negative asupra sănătății și impun control mai atent și sistematic din partea autorităţilor competente.

În acest context, Consiliul Concurenței susține propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor suplimentelor alimentare. 

De asemenea, pentru ca oamenii să poată identifica şi verifica rapid informațiile despre comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piața din România, Consiliul Concurenței recomandă crearea unei platforme unice dedicate suplimentelor alimentare. În plus, în contextul avertizării publicului larg asupra riscurilor pe care le implică achiziționarea de suplimente alimentare comercializate ilegal prin internet, consumatorii pot fi încurajați să consulte această platformă înainte de achiziționarea unui supliment, în cazul în care aceştia au îndoieli despre legalitatea vânzării unui produs pe piața din România.

Diferențele existente între statele membre privind plantele permise şi interzise în fabricarea suplimentelor alimentare pot genera situații în care plante interzise a se comercializa sub formă de suplimente alimentare în România să fie totuşi puse pe piață, ca urmare a aducerii lor dintr-un alt stat membru. Autoritatea de concurență susține propunerea Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare privind acordarea operatorilor români a unei derogări de la listele negative/limitative în aceleaşi condiții de siguranță alimentară. O altă soluție e actualizarea listei de plante, în mod periodic, pentru a se lua în considerare suplimentele alimentare astfel introduse pe piață.

Publicitatea făcută suplimentelor alimentare, tot mai agresivă, explică creşterea semnificativă a consumului.

Pentru majoritatea piețelor de medicamente eliberate fără prescripție medicală şi pentru cea mai mare parte a brandurilor de suplimente analizate, publicitatea din domeniul audiovizualului reprezintă principala formă de promovare a acestor produse, având ponderea cea mai mare în bugetele de marketing.

În anul 2020, ponderea publicităţii la medicamente şi suplimente alimentare în totalul activităţilor de publicitate a fost de 30%. Spre comparaţie, în anul 2018 ponderea publicităţii la medicamente şi suplimente alimentare în totalul activităţilor de publicitate a fost de 23,7%, reiese din datele Consiliului Concurenţei consultate de Economica.net.

În contextul în care publicitatea influenţează semnificativ comportamentul consumatorilor, Consiliul Concurenței recomandă realizarea unor campanii de educare şi informare despre particularitățile suplimentelor alimentare şi medicamentelor OTC. Aceste campanii pot fi realizate atât prin intermediul mediilor clasice de comunicare (spoturi TV cu acoperire națională şi audiență ridicată, anunțuri radio, broşuri), cât şi prin intermediul mediului online, astfel încât informațiile să ajungă la cât mai mulţi oameni.

Consiliul Concurenței recomandă autorităților cu competențe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătățirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare şi recomandă Ministerului Sănătății efectuarea unei analize privind durata şi frecvența optimă difuzării materialelor publicitare la medicamentele OTC şi suplimentele alimentare, astfel încât să nu fie afectată sănătatea oamenilor.

De asemenea, autoritatea de concurență propune elaborarea unor reglementări clare şi unitare specifice suplimentelor alimentare, care să se aplice comunicării destinate consumatorului şi profesioniştilor în domeniul sănătății. Spre exemplu, similar medicamentelor, şi în cazul suplimentelor alimentare se pot stabili reguli pentru formele de publicitate utilizate, informațiile pe care trebuie să le cuprindă, formulele acceptate, interzise sau obligatorii.

În pandemie, oamenii şi-au făcut stocuri de medicamente şi/sau suplimente utilizate în caz de febră, dureri de cap, tuse, congestie nazală, dureri de gât.

Contextul epidemiologic generat de SARS Cov 2 a influențat vânzările de medicamente şi suplimente alimentare.
Concret, în martie 2020, adică înaintea instituirii stării de urgență şi în timpul acesteia, vânzările de medicamente Parasinus, Antinevralgic P şi Nurofen Răceală şi Gripă, Nurofen au fost de până la patru ori mai mari, iar cele de Paracetamol au fost de aproximativ opt ori mai mari decât în februarie 2020, reiese din comunicatul Consiliului Concurenţei.
În privinţa suplimentelor alimentare, în martie 2020, oamenii au cumpărat Septosol într-o cantitate de aproximativ şase ori mai mare și de cinci ori mai mult Decasept decât în prima lună a anului 2019, conchide Consiliul Concurenţei.