Consiliul Concurenţei: Tehnologiile Big Data pot conduce la comportamente anticoncurenţiale

Volumele uriaşe de date digitale generate de evoluţiile tehnologice din ultima perioadă nu mai pot fi procesate şi interpretate cu mijloace tradiţionale. Ca urmare, au fost dezvoltate tehnologii care permit prelucrarea, analiza şi administrarea într-o manieră eficientă şi rapidă a seturilor mari şi variate de date disponibile la nivelul organizaţiilor – Big Data.

Tehnologiile de tip Big Data transformă modelele tradiţionale de afaceri şi procesul decizional, de la modelul bazat, în principal, pe experienţa decidentului, la cel bazat pe utilizarea inteligenţei artificiale şi a analizelor predictive.

Utilizarea tehnologiilor Big Data aduce avantaje concurenţiale companiilor, precum ajustarea, în timp real, a nivelului preţurilor la modificările raportului cerere/ofertă, asigurând astfel reechilibrarea cererii şi ofertei, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei, remis, joi, AGERPRES.

În acelaşi timp, însă, în cadrul cercetării, au fost identificate potenţiale riscuri pentru mediul concurenţial ale utilizării tehnologiilor Big Data. De exemplu, prin utilizarea unor modele algoritmice identice şi a unei baze de date comune, companiile îşi pot alinia, în timp real, preţurile la nivelul celor practicate de concurenţi şi, astfel, pot fi menţinute în mod artificial niveluri ridicate de preţ, în detrimentul consumatorilor. De asemenea, concurenţa pe piaţă poate fi restrânsă prin restricţionarea sau refuzul accesului la date pentru concurenţi sau prin condiţionarea accesului la date de utilizarea propriilor servicii de analiză.

„În acest context, este absolut necesar să putem răspunde noilor provocări tehnologice şi să ţinem pasul cu avansul clar al companiilor în această zonă de interes. Ca urmare, pentru a faţă provocărilor pe care le generează dezvoltarea accentuată a mediului de afaceri, în prezent, implementăm propriul sistem informaţional bazat pe tehnologiile Big Data”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, citat în comunicat.

Din analiza autorităţii de concurenţă a reieşit că tehnologiile Big Data sunt foarte mult utilizate de platformele digitale care intermediază transportul alternativ de persoane (ride-hailing), dar şi în sectorul comunicaţiilor şi de către marii retaileri, dar mult mai puţin folosite în sectorul bancar, în cadrul platformelor comparatoare de preţuri şi în comerţul electronic.

Piaţa românească de date (în care datele digitale sunt comercializate sub formă de produse sau servicii) a înregistrat o creştere în perioada 2013-2019, rata medie anuală compusă de creştere (CAGR) fiind de 26,4%, mult peste media europeană (CAGR 7,4%), arată datele autorităţii de concurenţă.

Acest lucru indică o orientare a economiei spre utilizarea tehnologiilor Big Data, introducerea inteligenţei artificiale şi un proces continuu de transformare digitală. Astfel, numărul furnizorilor de date a crescut semnificativ, de la aproximativ 2.400 în 2013 la 5.750 în 2019.

Studiul a mai indicat că furnizorii de soluţii Big Data sunt, în special, companii mari cu capital străin, cu sau fără prezenţă, prin filiale/sucursale, în România.

Furnizorii autohtoni sunt, în general, firme de categoria start-up-urilor, care dezvoltă algoritmi dinamici şi de inteligenţă artificială pentru nevoi specifice de analiză, sau implementatori de proiecte cu soluţii Big Data dezvoltate de terţi.

Din perspectiva modelului de afaceri, se poate observa o implementare de strategii diferite: dacă companiile cu capital românesc se concentrează pe dezvoltarea şi implementarea de soluţii Big Data noi, cele aparţinând grupurilor de firme cu capital străin, în general, distribuie soluţii Big Data dezvoltate la nivel de grup, asigurând clienţilor servicii de adaptare a acestora la nevoile specifice fiecărui client fie direct, fie prin intermediul unor parteneri agreaţi.

Odată achiziţionate de către beneficiari, soluţiile Big Data necesită servicii de suport şi mentenanţă în procesul de implementare a acestora, ceea ce poate genera apariţia fenomenului de captivitate în relaţie cu furnizorul respectivelor soluţii Big Data.

Deşi implementarea soluţiilor Big Data aduce beneficii valabile oricărui sector în care au fost implementate, investiţiile în digitalizare sunt consistente, implică resurse semnificative, personal specializat şi durate mari de implementare.

Studiul Consiliului Concurenţei este printre primele demersuri de cercetare de acest gen, la nivelul autorităţilor de concurenţă. La ora actuală, atât Comisia Europeană, cât şi alte autorităţi de concurenţă sunt preocupate de impactul tehnologiilor Big Data asupra concurenţei şi evaluează necesitatea adaptării legislaţiei sau elaborarea unor reglementări specifice pentru sectoarele digitale şi pentru cele care folosesc astfel de tehnologii.

De asemenea, autorităţile de concurenţă cercetează posibilitatea implementării de noi instrumente de prevenire şi sancţionare a faptelor anticoncurenţiale din era digitală.

Studiul este pus în dezbatere publică pe pagina web a instituţiei timp de 30 zile, perioadă în care pot fi trimise observaţii.