Consiliul Concurenţei transmite CNA că principiul „must carry” ar trebui aplicat şi la satelit

Principiul „must carry” este reglementat prin articolul 82 din Legea audiovizualului şi le impune operatorilor de cablu să retransmită anumite televiziuni. Acest principiu nu este însă aplicat şi în cazul platformelor de satelit (Direct-to-Home/ DTH). Totodată, acelaşi principiu le impune şi televiziunilor retransmise în pachetul „must-carry” al cabliştilor să fie libere la retransmisie şi fără condiţionări tehnice şi financiare. Acest lucru înseamnă faptul că televiziunile nu mai pot primi bani de la cablişti pentru retransmisie.

CNA a stabilit pe 22 ianuarie 2013 lista televiziunilor „must-carry”, ce trebuie retransmise obligatoriu anul acesta de toţi cabliştii din România, conform articolului 82 din Legea audiovizualului numărul 504 din 2002 şi Deciziei CNA numărul 72 din 2012.

În lista televiziunilor obligatorii la retransmisie pentru cablişti în anul 2013 se regăsesc programele Societăţii Române de Televiziune (TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR News şi studiourile teritoriale din Cluj, Craiova, Iaşi, Târgu-Mureş şi Timişoara), dar şi TV5, un program inclus obligatoriu în grilele operatorilor de cablu în baza unui acord internaţional între România şi Franţa. De asemenea, în lista televiziunilor obligatorii la retransmisie pentru cablişti în 2013 se regăsesc următoarele televiziuni private, selectate de CNA în ordinea indicelui anual de audienţă: Antena 1, Kanal D, Antena 3, Prima TV, Realitatea TV, Naţional TV, B1 TV, România TV, Antena 2, Favorit TV, Taraf TV, Kiss TV, Euforia Lifestyle TV, Gsp TV, National 24 Plus, U Televiziune Interactivă, Music Channel, TV Neptun, Naşul TV, Transilvania Live, Look TV, H!T Music Channel, TV H2O şi Inedit TV.

Consiliul Concurenţei (CC) a informat recent, printr-o adresă, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) că, prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei numărul 921/29.08.2012, a fost declanşată o investigaţie „care are ca obiect posibila încălcare a articolului 9 din Legea concurenţei de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, prin emiterea de către această instituţie a Deciziei 72/2012 ale cărei prevederi limitează autonomia comercială a întreprinderilor şi stabileşte condiţii discriminatorii pentru activitatea acestora”.

Adresa de la CC a fost prezentată în şedinţa de marţi a CNA.

Prin respectiva adresă, li se solicită membrilor CNA prezenţa, în data de 12 decembrie, ora 10.30, la sediul Consiliului Concurenţei, în vederea audierii acestora de către Consiliul Concurenţei.

Audierea va avea ca obiect dezbaterea pe marginea Raportului asupra investigaţiei privind posibila încălcare a articolului 9 din Legea concurenţei de către CNA, prin emiterea de această instituţie a Deciziei 72/2012, ale cărei prevederi limitează autonomia comercială a întreprinderilor şi stabileşte condiţii discriminatorii pentru activitatea acestora.

Potrivit lui Petre Dincă, consilier în Compartimentul Reglementări din CNA, „raportul Consiliului Concurenţei este rezultatul investigaţiei declanşate ca urmare a două plângeri adresate acestei autorităţi de către doi distribuitori de servicii”.

Potrivit declaraţiilor din cadrul şedinţei CNA de marţi, cele două plângeri au fost adresate Consiliului Concurenţei de societatea RCS&RDS (care deţine platforma de satelit Digi TV) şi de UPC România (care deţine platforma de satelit Focus Sat).

„Motivele invocate vizează în fapt excluderea de la regimul «must-carry» a reţelelor de transmitere prin satelit (DTH) (…) Se are în vedere interpretarea dată dispoziţiilor articolului 82 din Legea audiovizualului prin articolul 12 din Decizia CNA numărul 72 din 2012, care se referă la avizul de retransmisie. Articolul 82 exceptează de la regimul «must-carry» reţele care utilizează exclusiv spectrul radio. Această excepţie a fost introdusă la sfârşitul anului 2008, printr-o Ordonanţă de Urgenţă care viza transpunerea noii Directive a serviciilor media auduovizuale”, a spus Petre Dincă, precizând că ordonanţa respectivă a fost aprobată ulterior printr-o lege.

În articolul 12 din Decizia CNA numărul 72 din 2012 se spune explicit faptul că „lista «must-carry» este aplicabilă distribuitorilor de servicii de programe, cu excepţia celor care utilizează pentru retransmisie reţele publice cu acces prin satelit de tip Direct-to-Home (DTH)”.

Petre Dincă a mai spus că CC a solicitat CNA să elimine articolul 12 din Decizia 72/ 2012. De asemenea, potrivit raportului realizat, Consiliul Concurenţei consideră că articolul 82 ar trebui reconsiderat şi, în acest scop, se va adresa Guvernului şi Parlamentului pentru a se iniţia o modificare a Legii audiovizualului, a mai spus Petre Dincă.

Petre Dincă a mai spus că, în cadrul investigaţiei sale, CC a chestionat şi radiodifuzori care au statut „must-carry”, dar şi radiodifuzori care nu au acest statut, „adică atât televiziuni cu plată, cât şi fără”. „Concluzia, spune raportul, este că se doreşte şi aplicarea «must-carry» şi pentru DTH ca opinie generală a radiodifuzorilor. Cu toate acestea, însă, în nominalizarea din raport nu observ decât două opinii, cele ale SBS Broadcasting şi ale Dogan Media International SA”, a explicat Dincă.

El a mai spus că, în cadrul investigaţiei CC, a chestionat şi câteva state europene, între care Olanda şi Slovenia, în legătură cu principiul „must carry” din aceste ţări.

Pe de altă parte, în şedinţa marţi a CNA, Laura Georgescu, preşedintele Consiliului, a declarat că Directiva serviciilor media audiovizuale „recomandă o revizuire permanentă a acestui principiu «must carry», în aşa fel încât să se poată ţină pasul cu dezvoltarea tehnologică”.

La rândul său, prezent la şedinţa CNA, George Chiriţă, director executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), a declarat că Legea audiovizualului este cea care prevede că principiul „must carry” nu trebuie aplicat în cazul platformelor DTH.

„Natura excepţiei rămâne problematică, dar ea există în lege, nu se poate trece peste această situaţie care persistă din 2008, dar, atâta vreme cât e vorba de lege, trebuie să o luăm în considerare. Viziunea Curţii Constituţionale care încearcă să rezolve situaţia eliminând obiectul acestei restricţii este neinspirată, pentru că se lipseşte de obiect un articol de lege, or legiuitorul a avut o anumită intenţionalitate a actului legislativ, nu poţi să o anulezi, printr-un interpretare de natură tehnică (…) Sigur că o soluţie ar fi ca zona vizată de excepţie să fie lăsată deschisă, fără o definire, aşa cum s-a întâmplat în Decizia CNA, pentru că nu s-ar mai putea face reproşuri din niciun punct de vedere şi ar funcţiona doar efectul legii”, a spus George Chiriţă.

Pe de altă parte, Irina Vârlan, reprezentantul companiei UPC România, a spus că UPC a depus în câteva rânduri atât la CNA, cât şi la Consiliul Concurenţei „puncte de vedere justificate şi cu toate detaliile necesare”.

Ea s-a referit în primul rând la aspectul neutralităţii tehnologice. „Normele europene prevăd această neutralitate tehnologică în repetate rânduri şi aplicabilitatea principiului «must carry» nu poate depinde de o tehnologie sau alta. Nu este vorba de o dificultate în interpretare, ideea nu este să facem excepţia cât mai clară, ca să nu lăsăm loc la interpretări, ci să o eliminăm, pentru că nu este justificat să aplicăm principiul «must-carry» în funcţie de tehnologie”, a spus Irina Vârlan.

Aceasta a mai spus că „diferenţa de tratament” „denaturează concurenţa” şi „are consecinţe serioase asupra consumatorilor”. „Dacă facem diferenţă între operatori DTH – operatori de cablu, consecinţa este că operatorul DTH va avea un cost mai mare cu programele respective, diferenţă care se poate reflecta în costul abonamentului la consumator. Deci nu este ok să tratăm diferenţiat concurenţi pe aceeaşi piaţă pentru servicii interschimbabile”, a spus Irina Vârlan.

Ea a mai spus că UPC România susţine în egală măsură „şi micşorarea numărului de canale «must-carry»”. „Suntem de acord cu principiul, este firesc să existe o obligaţie de distribuţie a anumitor canale, însă numărul acestora trebuie limitat la canale de interes public sau canale cu audienţă foarte mare. Cred că trebuie revizuit articolul 82 în întregime. Suntem printre ţările cu cel mai mare număr de canale «must-carry» şi cred că trebuie să ne uităm la acest aspect. Susţinem modificarea articolului 82, atât prin eliminarea excepţiei şi aplicabilitatea principiului la toate reţelele, indiferent de tehnologia utilizată, cât şi micşorare a numărului de canale «must-carry»”, a spus Irina Vârlan.

În schimb, membrul CNA Monica Gubernat a întrebat-o pe reprezentanta UPC cum îi va mai putea proteja CNA pe cabliştii mici în condiţiile eliminării principiului „must-carry”.

„Aceste canale cu audienţă mare doresc ieşirea din «must-carry», unul deja a făcut-o. Noi trebuie să apărăm interesul public şi interesul public este să îi ascultăm şi pe distribuitorii mici”, a spus Monica Gubernat.

„Cred că interesul lor este să aibă canale «must-carry», dar limitat la canale cu audienţă mare (…) Dar nu cred că interesul lor este să aibă un număr atât de mare de canale «must-carry»”, a spus reprezentanta UPC România.

Pe de altă parte, membrul CNA Christian Mititelu a spus că, din punctul său de vedere, Consiliul Concurenţei este preocupat să nu existe o discriminare la nivelul consumatorului, al telespectatorului.

„Acest principiu «must-carry» este confuz astăzi tocmai pentru că amestecă un criteriu de interes public cu un criteriu de piaţă. Deci unul din ele trebuie eliminat. Dacă mă întrebaţi pe mine, trebuie eliminat cel de piaţă, pentru că este absurd să mai funcţionezi cu el, mai ales în situaţia în care unii renunţă la acest privilegiu. Trebuie să reducem numărul staţiilor care sunt în «must-carry» pur şi simplu aplicând un criteriu de interes public”, a spus Mititelu.

În schimb, membrul CNA Lorand Turos a spus că „DTH-ul, faţă de reţelele de cablu, nu creează un monopol natural”. „Eu, în Satu Mare, dacă vreau să mă abonez la cablu, am o singură opţiune. Fiind acest monopol, e normal şi e indicat ca anumite posturi să fie retransmise în mod obligatoriu. În cazul DTH-ului, eu am posibilitatea să aleg între toate firmele care au aviz de retransmisie, oriunde aş fi în ţară. Cred eu, din punct de vedere economic, acesta este unul din motivele pentru care este o excepţie (în cazul DTH-ului comparativ cu cablul, n.r.)”, a spus Lorand Turos.

El a spus că susţine reducerea numărului de posturi care trebuie retransmise obligatoriu de operatorii de cablu.

Pe de altă parte, Lucian Mihai, reprezentantul RCS&RDS la şedinţa CNA, a declarat că „tehnologia DTH este interesantă în cazurile în care nu este disponibilă o altă tehnologie, deci consumatorul este captiv”.

„În acele situaţii, abonatul nu poate alege şi beneficiază de ce are la îndemână. Din punctul de vedere al CNA, interesul este reprezentat de cetăţean, de telespectator, care, în cazul nostru, este abonatul. Nu este corect ca un abonat care este captiv unei tehnologii să nu beneficieze de toate programele «must-carry». Prin urmare contează această diferenţiere şi care până la urmă se reflectă şi în abonamentul pe care îl plăteşte. Problema pe care o ridică articolul 82 nu o reprezintă tehnologia, ci o reprezintă audienţa, care ar trebui să însemne interesul public, şi o mai reprezintă şi procentul de 25%, care, în anumite cazuri, inclusiv în cazul DTH, îl face foarte împovărător”, a spus reprezentantul RCS.

În urma tuturor discuţiilor, Laura Georgescu, preşedintele CNA, a spus că va supune la vot o adresă cu observaţiile CNA care va fi trimisă la CC.

Însă doi membri ai CNA – Monica Gubernat şi Cristina Trepcea – au atras atenţia asupra faptului că un cablist are o „poziţie dominantă” pe piaţă, însă Consiliul Concurenţei nu a reţinut acest lucru în raportul pe care l-a făcut.

„Aş vrea să ştiu şi eu argumentaţia Consiliului Concurenţei pe poziţia dominantă a unui cablist. Am înţeles că nu consideră că există o poziţie dominantă, chiar monopol al unui cablist”, a spus Monica Gubernat.

„Noi ne putem exprima îngrijorarea (în adresa transmisă CC, n.r.) în legătură cu poziţia dominantă. Dacă nu, atunci gestul nostru este complet inutil. Pentru că, dacă noi ar trebui să exprimăm ceva prin acest document, este tocmai îngrijorarea în legătură cu acceptul din partea Consiliului Concurenţei a poziţiei dominante. Pentru că altfel ne jucăm de-a hârtiile degeaba”, a spus şi Cristina Trepcea.

În cele din urmă, adresa pe care CNA ar trebui să o trimită la CC nu a mai fost supusă la vot, iar discuţiile nu au mai fost reluate cu privire la acest subiect în timpul şedinţei de marţi.