Consiliul de Administraţie al Hidroserv ar putea cere marţi intrarea în insolvenţă a companiei – surse

‘Pe ordinea de zi a şedinţei de mâine (marţi – n. r.) a Consiliului de Administraţie al Hidroserv se află intrarea în insolvenţă. Hidroserv a ajuns în această situaţie întrucât lucrările de mentenanţă la Hidroelectrica au fost foarte puţine în ultimii ani, respectiv în perioada cât aceasta s-a aflat în insolvenţă’, au spus sursele citate.

Potrivit acestora, intrarea în insolvenţă a Hidroserv va afecta activitatea Hidroelectrica în următorii ani, întrucât nu va mai avea cine să execute lucrările de reparaţii la centrale.

‘Hidroelectrica este dependentă de Hidroserv, dar când vrei să faci profit pe termen scurt nu te mai gândeşti la asta. Moartea Hidroserv va însemna că nu va mai avea cine să repare agregatele hidro’, au precizat sursele.

Acestea susţin că o soluţie ar putea fi internalizarea filialei, odată cu restructurarea ei, şi reducerea numărului de angajaţi.

‘Această idee a fost respinsă deocamdată, întrucât Hidroelectrica se pregăteşte de listare, iar o astfel de internalizare ar putea însemna aducerea în companie a unor active considerate neperformante’, au arătat sursele.

Contactat de AGERPRES, Remus Borza, fostul administrator judiciar al Hidroelectrica, a arătat că, în fiecare an, filialei de mentenanţă i-au fost alocaţi pentru lucrări mai mulţi bani decât a putut aceasta să execute.

‘Nu sunt în măsură să exprim puncte de vedere legate de Hidroserv. În fiecare an, în insolvenţă, Hidroserv a avut alocări bugetare mai mari cu 5-10 milioane de euro faţă de realizatul lor. Adică, în fiecare an le-am dat mai mulţi bani faţă de câte lucrări au putut ei să facă. Hidroserv ar fi trebuit să intre în insolvenţă în tandem cu Hidroelectrica încă din 2012, iar astăzi ar fi fost amândouă fete mari şi cu zestre’, a spus Borza, refuzând să ofere detalii.

Totodată, potrivit datelor deţinute de AGERPRES, suma lucrărilor din Programul Anual de Mentenanţă al Hidroserv pe primul semestru al anului este de 84,7 milioane de lei, iar valoarea lucrărilor realizate este de 57,1 milioane de lei, astfel că se înregistrează o nerealizare a programului pentru primele şase luni ale anului de aproximativ 33%. Cele mai multe lucrări realizate sunt din categoria ‘diverse şi neprevăzute’, iar cele mai puţine sunt din categoria celor programate pentru hidroagregate.

Hidroserv SA a fost înfiinţată în 2013, în urma fuziunii celor opt filiale Hidroserv de mentenanţă şi întreţinere în sistemul hidroenergetic: Bistriţa, Cluj, Curtea de Argeş, Haţeg, Porţile de Fier, Râmnicu Vâlcea, Sebeş şi Slatina.

Din Consiliul de Administraţie al Hidroserv fac parte: Alexandra Cătălina Nedelcu – director de cabinet secretar de stat în Ministerul Energiei, Diana Maria Bucur – conferenţiar universitar, Universitatea Politehnică Bucureşti, Marian Sandu – şef Serviciu Urmărire Recepţie Lucrări Mentenanţă din cadrul Hidroelectrica, Ionelia Şuteu – şef Serviciu Analiză şi Suport Producţie, Hidroelectrica, şi Bogdan Dumitrache, secretar general ANSVSA.

Potrivit site-ului companiei, ‘fundamentele acestei organizări au fost următoarele: noua societate va putea acoperi şi nişele pe care în mod tradiţional le deservesc alţi furnizori de servicii şi lucrări, respectiv retehnologizările şi proiectele noi de investiţii în domeniul surselor de energie regenerabile: hidro, eolian, fotovoltaic etc; în baza experienţei anterioare, acumulate în domeniul reparaţiilor hidroagregatelor, noua societate va putea prelua în execuţie montajul echipamentelor noi în cadrul lucrărilor de investiţii şi va putea asigura lucrări de construcţii şi montaj şi pentru alţi beneficiari, implicaţi în punerea în funcţiune a unor obiective energetice’.

Compania este deţinută 100% de Hidroelectrica, care a ieşit din insolvenţă în luna iunie 2016, după patru ani de reorganizare judiciară.

În noiembrie 2015, Adunarea Generală a Acţionarilor Hidroelectrica a decis majorarea cu 10 milioane de lei a capitalului social al filialei Hidroserv, pentru a se evita intrarea în insolvenţă.

‘În situaţia în care nu se procedează la majorarea capitalului social al Hidroserv, există un risc major, fie de deschidere a procedurii insolvenţei, dar, mai ales, riscul ca orice persoană interesată să solicite instanţei dizolvarea Filialei Hidroserv SA’, potrivit notei de fundamentare a deciziei.

În documentul citat se mai arată că Hidroserv se confruntă cu probleme financiare ca urmare a pierderilor preluate la fuziunea prin contopire a celor opt filiale Hidroserv, în sumă totală de 42 de milioane de lei, pierderi neimputabile societăţii nou înfiinţate.