Consiliul de Administraţie al SRR se opune eliminării taxei radio-tv: Cine plăteşte muzica o şi comandă

Punctul de vedere al Consiliului de Administraţie a fost trimis şi către preşedinţia României, Parlament, Guvern, partidele politice, Avocatul Poporului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Naţional al Audiovizualului, ambasadele ţărilor Uniunii Europene şi SUA şi Academia Română, informează Radio România.

„Nu suntem de acord cu propunerea legislativă privind eliminarea taxei radio, care odată aplicată va avea rapid ca urmare scăderea calităţii actului editorial în detrimentul cetăţenilor români, aducerea la zero a celor două instituţii media publice, încetarea existenţei noastre cu satisfacţia minoră a unei transparenţe şi eficienţe la nivel declarativ. Se ştie de când lumea că «cine plăteşte muzica o şi comandă». Vă rugăm, nu anulaţi singura legătură între publicul beneficiar şi serviciul public de radio”, arată documentul semnat de preşedintele SRR, Ovidiu Miculescu, în numele Consiliului de Administraţie.

În punctul de vedere transmis, CA al SRR a menţionat că din expunerea de motive a proiectului de lege rezultă că scopul eliminării celor peste 100 de taxe, între care şi taxa radio-tv, este reducerea timpilor petrecuţi la cozi, în faţa ghişeelor, pentru plata acestora, dar şi eficientizarea activităţii instituţiilor publice pentru simplificarea şi fluidizarea proceselor interne.

„Nu se poate ignora faptul că taxa radio are ca scop finanţarea activităţii radioului public, ca serviciu public autonom de interes naţional, independent editorial, astfel că nu putem fi de accord cu cele consemnate în expunerea de motive, referitor la faptul că veniturile vor fi asigurate de la bugetul de stat în numele transparenţei şi al eficientizării”, a transmis CA al SRR.

„Apreciem că este insuficient fundamentată eliminarea acestei taxe numai pe aceste două motive, care în cazul Radioului public nici nu sunt relevante, deoarece se omit câteva chestiuni esenţiale”, a adăugat Consiliul de Administraţie.

Între chestiunile omise, CA al SRR a menţionat faptul că nu se face nicio precizare la regimul juridic pe care ar urma să îl aibă SRR, „şi aşa definit precar”, în condiţiile în care finanţarea s-ar face de la buget.

O altă problemă, potrivit CA, este că nu se face o estimare a sumelor pe care Guvernul României ar urma să le aloce prin legea bugetară în raport cu cheltuielile actuale pe care SRR le face pentru a se menţine pe piaţa media, fără a se lua în calcul necesitatea continuă de dezvoltare.

Conform Consiliului de Administraţie, mai este omis posibilul impact editorial al unei asemenea subordonări financiare şi măsura în care SRR ar mai avea independenţă editorială.

„Trecerea finanţării la bugetul de stat transformă postul public de radio într-un post guvernamental, în acest mod SRR pierzându-şi autonomia şi independenţa, precum şi credibilitatea în exercitarea misiunii sale publice în beneficiul cetăţenilor”, arată documentul Consiliului de Administraţie al SRR.

Membrii CA au mai menţionat că autonomia şi independenţa editorială a SRR nu se referă doar la activitatea editorială, ci şi la aspectele organizaţionale, financiare şi de management.

„Taxa pentru serviciul public de radiodifuziune este principala sursă de finanţare a SRR şi este plătită de cetăţenii României fără întrerupere de la înfiinţare, în 1928, până în prezent, indiferent de regimurile care s-au succedat. Valoarea acestei taxe, de 2,5 lei pe familie, lunar, este cea mai scăzută din Europa – aproximativ 7 euro pe an, fiind de 4 – 5 ori mai mică decât cele din Serbia, Polonia, Grecia, Slovacia şi de opt ori mai mică decât cea din Cehia. Majoritatea serviciilor publice de media din Europa sunt finanţate prin plata unor taxe sau contribuţii ale cetăţenilor, iar în ţările în care nu există această plată, independenţa editorială este afectată”, mai arată documentul.

CA al SRR a mai transmis că în anul 2015, veniturile din taxa pentru serviciul public de radiodifuziune au fost de 207 de milioane de lei, reprezentând 48% din totalul veniturilor societăţii. Celelalte venituri proprii (publicitate, sponsorizări, concerte, Gaudeamus, prestaţii etc.) au însumat aproximativ 24 de milioane de lei, reprezentând aproximativ 6% din totalul veniturilor. Restul veniturilor, de 196 de milioane de lei, au fost constituite din alocaţii de la bugetul de stat, destinate plăţii serviciilor de transmitere a semnalului radio şi respectiv, funcţionării Direcţiei Formaţii Muzicale, Departamentului Radio România Internaţional şi Radio România Chişinău.

„În cazul în care se anulează taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, efortul financiar suplimentar suportat de bugetul de stat pentru finanţarea SRR ar fi de minimum 210 de milioane de lei anual, neluând în calcul cheltuielile de capital, necesare pentru finanţarea investiţiilor SRR, estimate la cca 15 milioane de lei anual”, a mai precizat Consiliul de Administraţie al SRR.

Documentul arată, de asemenea, că eliminarea taxei radio şi tv nu este în spiritul Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 care statuează că: „Serviciile mass-media audiovizuale sunt în egală măsură servicii culturale şi servicii economice. Importanţa lor crescândă pentru societăţi, pentru democraţie – în special prin asigurarea libertăţii de informare, a diversităţii de opinie şi a pluralismului în mass-media -, pentru educaţie şi cultură justifică aplicarea unor norme specific pentru aceste servicii”.

Propunerea legislativă a PSD privind eliminarea a 102 taxe nefiscale a fost adoptată, luni, de plenul Senatului, dezbaterile fiind extrem de aprinse între reprezentanţii PSD şi PNL, liberalii cerând retrimiterea proiectului la comisie şi acuzându-i pe social-democraţi că vor plăti pentru adoptarea acestei legi.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a susţinut proiectul de lege de la tribuna Senatului. El a arătat că un stat puternic este un stat în care românii au încredere. „Ne place sau nu ne place, birocraţia este alături de corupţie, principala problemă a statului”, a spus el.

Dragnea s-a referit şi la taxa radio şi tv, arătând că cineva care o firmă, plăteşte de două ori taxa, ca persoană fizică şi ca persoană juridică.