Consiliul Director al FMI va discuta noul acord cu România pe 27 septembrie

„Solicităm aşadar aprobarea unui nou Acord Stand-By (ASB) pentru 24 de luni, cu o valoare totală de 1.751,34 milioane DST (aproximativ 2 miliarde Euro, 170 procente din cotă), pe care intenţionăm să îl tratăm ca preventiv. Noul program ASB va susţine programul nostru economic cuprizător pentru perioada 2013-2015 de menţinere a politicilor macroeconomice sănătoase şi a stabilităţii sectorului financiar şi de continuare a reformelor structurale într-un context marcat de incertitudini externe semnificative”, se arată în scrisoarea de intenţie transmisă FMI şi aprobată săptămâna trecută de Guvern.

În premieră pentru relaţia România – FMI, scrisoarea de intenţie este semnată atât de ministrul Finanţelor şi guvernatorul BNR, cât şi de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

Consiliul Director al FMI a avizat, la sfârşitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale acordului cu România. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.

Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să fie finalizat în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, pânã la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunãtţire a managementului companiilor de stat.

Până la reunirea board-ului FMI de vinerea viitoare, autorităţile române s-au angajat să îndeplinească mai multe condiţii prealabile: aprobarea unei ordonanţe de guvern care să cuprindă definiţiile standard ale angajamentelor pentru sistemul de control al angajamentelor; aprobarea unei ordonanţe de guvern care să definească criteriile de prioritizare pentru proiectele de investiţii publice; aprobarea unei ordonanţe de guvern de lărgire a bazei de contribuţii sociale prin aplicarea unei taxe obligatorii (contribuţie de sănătate) asupra veniturilor din chirii obţinute de persoanele fizice, care să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014; autorizarea actualului consiliu interimar, în cadrul unei Adunări Generale a Acţionarilor Hidroelectrica, să ia decizii în conformitate cu prevederile legii 31/1990, cautând în acelaşi timp să desemneze un consiliu profesionist în concordanţă cu ordonanţa privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat; clarificarea tratamentului fiscal al titlurilor de valoare Romgaz tranzacţionate pe bursele de valori din străinătate şi adoptarea, dacă este cazul, a bazei legale necesare.

Pânã la finele anului, Guvernul trebuie să îndeplinească mai multe criterii de referinţă structurale: începerea publicării rapoartelor lunare privind arieratele şi măsurile corective adoptate de autorităţile centrale şi locale, pe unităţi, cu frecvenţă trimestrială (finele septembrie); elaborarea pachetului de bază în sănătate în cadrul anvelopei de cheltuieli existente ce va defini şi sfera de cuprindere a sectorului privat în sistemul sanitar în viitor (finele septembrie); elaborarea proiecţiilor financiare pe termen mediu care să identifice corect implicaţiile fiscale ale proiectelor cu finanţare UE, cuprinzând necesarul de cofinanţare, corecţiile financiare şi cheltuielile neeligibile (mijlocul lunii octombrie); aprobarea, prin memorandum de guvern, a unei liste de proiecte semnificative prioritare, pe baza criteriilor de prioritizare, care să ajute la elaborarea bugetului pe anul 2014 (mijlocul lunii octombrie); lansarea unei oferte publice iniţiale pentru 15% din acţiunile deţinute de stat la Romgaz (finele lunii noiembrie); numirea unui consiliu profesionist la Hidroelectrica în conformitate cu prevederile Ordonanţei 109/2011; aprobarea legislaţiei privind obligaţiunile garantate (finele lunii noiembrie); punerea în funcţiune integrală a sistemului de control al angajamentelor, susţinut de modificările legale şi procedurale necesare şi acoperirea cheltuielilor MFP şi a încă cel puţin unei alte unităţi adiţionale de la nivel central şi de la nivel local (finele lunii decembrie).

Guvernul s-a angajat faţă de FMI că va vinde „majoritatea portofoliului” de companii din subordinea Ministerului Economiei, se arată în scrisoarea de intenţie transmisă organizaţiei financiare internaţionale.

Companiile energetice controlate de Ministerul Economiei au fost transferate în acest an din coordonarea ministrului Varujan Vosganian în cea a ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, care conduce Departamentul pentru Energie

În urma transferului, Ministrul Economiei mai are participaţii integrale, majoritare sau minoritare la companii precum Romarm, Oltchim, Plafar, Carfil, Metrom, UM Cugir, UM Mija, UM Sadu, Uzina Automecanică Moreni, Pirochim Victoria, Avioane Craiova, Romplumb, Şantierul Naval Mangalia, IAR Braşov, Romaero, Şantierul Naval 2 Mai.

Pe lângă privatizări, Guvernul a promis de mai multe ori FMI şi Comisiei Europene că va lista la bursă pachete minoritare din Hidroelectrica (10%), Romgaz (10%), Transgaz (15%) şi Nuclearelectrica (10%).

Nuclearelectrica derulează în perioada 9 – 20 septembrie o ofertă prin care vrea să atragă fonduri nete de 272,8 – 369,3 milioane lei (61,7 – 83,5 milioane euro). Compania de stat vrea să vândă 25,3 milioane de acţiuni noi, reprezentând 10% din capitalul social actual, la preţuri cuprinse între 11,2 lei/titlu şi 15 lei/titlu.

Lansarea unei oferte publice iniţiale pentru pachetul majoritar de acţiuni deţinute de stat la Electrica, după majorarea de capital, este programată pentru mai 2014.

Pentru sfârşitul lunii iunie a anului viitor sunt prognozate lansări de oferte publice iniţiale pentru 15% din acţiunile statului la Complexul Energetic Oltenia şi Hidroelectrica.

Un pachet de 15% din acţiunile statului la Transgaz Mediaş (TGN) a fost vândut pe bursă în luna aprilie, printr-o ofertă secundară, conform acordului Guvernului cu FMI.

Premierul Victor Ponta a declarat marţi în Parlament că cere parlamentarilor acordul pentru ca Guvernul să încheie cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană un nou acord de tip preventiv, cu o finanţare de 4 miliarde euro aflată la dispoziţie, arătând că speră ca acesta să fie ultimul acord încheiat de România cu FMI.

Pe lângă suma disponibilă de la FMI, înţelegerea presupune o facilitate de 2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi un împrumut de 1 miliard de euro de la Banca Mondială.