Consiliul European a adoptat o recomandare privind venitul minim adecvat

Potrivit unui comunicat de presă, deşi toate statele membre dispun de plase de siguranţă socială, progresele înregistrate în ceea ce priveşte accesibilitatea şi adecvarea acestora au fost inegale. Prin urmare, Consiliul recomandă ca statele membre să stabilească şi, dacă este necesar, să consolideze plase de siguranţă socială solide, combinând un sprijin adecvat pentru venit, prin intermediul unor prestaţii de venit minim şi al altor prestaţii monetare de însoţire, cu prestaţii în natură, şi oferind acces la servicii de facilitare şi servicii esenţiale.

De asemenea, se recomandă ca statele membre să stabilească nivelul venitului minim printr-o metodologie transparentă şi solidă, în conformitate cu legislaţia naţională şi implicând părţile interesate relevante, luând în considerare sursele de venit globale, nevoile specifice şi situaţiile dezavantajoase ale gospodăriilor, venitul persoanelor cu câştiguri salariale scăzute sau al persoanelor cu salariu minim, nivelul de trai şi puterea de cumpărare, precum şi nivelurile preţurilor şi evoluţiile aferente ale acestora. În vederea promovării egalităţii de gen, a securităţii veniturilor şi a independenţei economice a femeilor, a tinerilor adulţi şi a persoanelor cu handicap, Consiliul recomandă totodată asigurarea posibilităţii de a solicita ca venitul minim să fie acordat membrilor individuali ai gospodăriei.

Se recomandă, totodată, ca statele membre să ajungă treptat la nivelul adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu în 2030, protejând în acelaşi timp sustenabilitatea finanţelor publice. În plus, statele membre ar trebui să revizuiască periodic şi, ori de câte ori este relevant, să ajusteze nivelul venitului minim pentru a menţine caracterul adecvat al acestuia. În perioade de încetinire a creşterii economice, flexibilitatea în conceperea venitului minim poate juca un rol important în atenuarea consecinţelor sociale negative, precum şi un rol stabilizator în economie.

Venitul minim este un element-cheie al strategiilor de ieşire din sărăcie şi excluziune. În perioade de criză economică, acesta contribuie, de asemenea, la sprijinirea unei redresări durabile şi favorabile incluziunii. Plasele de siguranţă socială solide nu numai că îmbunătăţesc rezultatele sociale şi rezultatele privind starea de sănătate pentru persoanele cu acces minim la piaţa muncii, dar oferă şi beneficii sociale şi economice durabile pentru Uniunea Europeană, având ca rezultat societăţi mai echitabile, mai coezive şi mai reziliente.

În pofida realizării de progrese în ultimul deceniu, în 2021 peste 95,4 milioane de persoane erau încă expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar riscul menţionat era mai mare pentru femei. Pandemia de COVID-19 a evidenţiat avantajele sociale şi economice ale unor plase de siguranţă socială adecvate şi specifice, măsurile de limitare a răspândirii virusului având un impact disproporţionat asupra femeilor şi a grupurilor dezavantajate, în special în ceea ce priveşte accesul la asistenţă medicală şi la educaţie. Războiul de agresiune nejustificat şi ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o creştere bruscă a preţurilor la energie şi ulterior la inflaţie, afectând şi mai mult gospodăriile cu venituri mici şi cele cu venituri medii inferioare.